POLITIC
Titus Corlățean, senator: Serviciul de informații nu trebuie să aibă competențe de anchetă penală

În perioada crizei guvernamentale, când PNL-ul nu își găsea azimutul, iar țara era condusă într-o devălmășie ciudată, parcă cu minimă responsabilitate, când încă se purtau negocieri privind crearea unei noi coaliții de guvernare, în Parlamentul României s-a structurat, să zicem pe nevăzute, o ciudățenie legislativă, o ordonanță de urgență concepută acum 5 ani de Guvernul Cioloș, pe când la cârma Ministerului Justiției se afla renumita doamnă Prună. Prin actul normativ care a fost validat de actualul Parlament al României, respectiv de Camera Deputaților, Serviciul Român de Informații a primit competențe de efectuare a unor anchete penale, sub titulatura combaterii terorismului și criminalității.
Senatorul PSD Titus Corlățean, cunoscut pentru activitatea sa politică și civică pusă în slujba respectului față de democrație și de libertățile câștigate în decembrie 1989 cu prețul sângelui, a luat curajos poziție împotriva acestei reglementări care slăbește substratul democratic, crează premizele săvârșirii unor abuzuri.
„Este o chestiune profund greșită. Un serviciu de informații din orice țară Euro-Atlantică nu are voie să aibă competențe de anchetă penală. Poliția judiciară și procurorii, ei sunt cei care, potrivit Codului Penal și celui de Procedura Penală, trebuie să aibă competențe de anchetă. Nu serviciile de informații, pentru că altfel există riscul să ne întoarcem la ceea ce a fost în baza odiosului protocol între DNA și alte instituții cu competențe judiciare din 2009. Să ajungem la o cascadă de solicitări de mandate de securitate națională din partea celor care fac urmărirea penală care, de fapt, ascund cu totul altceva. Nu combaterea terorismului, că nu ne lovim de teroriști în România în fiecare zi pe stradă. Ci din dorința de a asculta telefoanele și de a monitoriza oamenii politici, oamenii din sistemul economic românesc, alți actori, inclusiv jurnaliști. Este raportul făcut de inspecția judiciară a CSM care a demonstrat această situație”, a precizat parlamentarul social-democrat.
Senatorul Titus Corlățean, președinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului României, nu vrea să ne întoarcem la vremurile pe care le consideram totuși apuse. Demnitarul PSD așteaptă decizia Curții Constituționale care, la solicitarea unor instituții angrenate în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, trebuie să se pronunțe cu privire la această ordonanță trecută prin Camera Deputaților ca prin brânză.
„Astfel de greșeli trebuie evitate. Altele ar trebui să fie prioritățile, altele sunt urgențele. Lucrurile de acest tip, dacă sunt scăpate de sub control, ne vor costa pe toți. O greșeală pe care deputații au făcut-o într-un moment în care România nu avea o guvernare stabilă. Sper ca acest atac să reușească la Curtea Constituțională, să readucă competențele de anchetă penală acolo unde trebuie”, a declarat senatorul Titus Corlățean.
Dâmboviţa
Deputat Valeriu Munteanu: Ministrul Diana Buzoianu trebuie să spună cine răspunde pentru eșecul lucrărilor de pe Dunăre

După lucrările aproape eșuate pe Dunăre în vederea dirijării fluxului de apă către Centrala nucleară de la Cernavodă, deputatul AUR Dâmbovița, Valeriu Munteanu, îi solicită ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, USR-ista Diana Buzoianu, să facă publice avizele, acordurile de mediu și studiile care au stat la baza lucrărilor executate în ultimii ani pe fluviul Dunăre.
Vicepreședintele AUR vrea ca Diana Buzoianu, în alte ocazii destul de vocală, să explice cine răspunde pentru efectele negative produse asupra regimului de curgere al fluviului.
„Doamna ministru Diana Buzoianu afirma acum două zile că în Dunăre s-a format un „dâmb” care a reorientat debitul apei și că statul trebuie acum să intervină pentru a corecta situația. Dacă lucrările efectuate asupra albiei au produs sau au favorizat acest fenomen, întrebarea este simplă: cine le-a autorizat, cine le-a evaluat efectele și cine răspunde pentru eșec?
Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât, pentru proiectul BALA II – Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre (proiectul are aviz de gospodărire a apelor din iunie 2022 și acord de mediu emis de APM Călărași în septembrie 2023, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024), proiect destinat inclusiv redistribuirii debitului între brațul Bala și Dunăre, statul a considerat necesare studii și documentații tehnice și de mediu ample. Statul a elaborat documentația de mediu pe 625 de pagini, tocmai pentru că orice intervenție asupra albiei poate modifica distribuția debitelor, transportul sedimentelor și regimul hidrologic. Acest proiect major nici măcar nu a ajuns însă la execuția efectivă.
În schimb, în Dunăre au fost deja realizate alte intervenții – dragări, lucrări asupra pragurilor și formațiunilor din albie și alte operațiuni cu potențial de modificare a curgerii apei. Iar astăzi autoritățile sunt nevoite să intervină din nou, inclusiv prin amplasarea sau scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a corecta distribuția debitului.
Aici apare contradicția pe care Diana Buzoianu trebuie să o explice: dacă pentru o lucrare încă neexecutată au fost necesare sute de pagini de studii de mediu, unde sunt studiile și avizele pentru lucrările deja executate? Au anticipat ele apariția „dâmbului” și modificarea distribuției apei către Cernavodă?”, întreabă deputatul AUR Dâmbovița.
Valeriu Munteanu a precizat că a adresat oficial ministrului Mediului o întrebare parlamentară prin care solicită inventarierea lucrărilor hidrotehnice executate în sectorul relevant pentru brațul Bala și Cernavodă și transmiterea acordurilor de mediu, avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, studiilor hidrologice și modelărilor hidrodinamice care au stat la baza acestora. A mai cerut parlamentarul AUR să se facă public numele celor care au decis actuala soluție de urgență cu barjele scufundate.
„În baza căror calcule a fost stabilită cantitatea de material și amplasamentul și dacă au fost evaluate efectele acestei intervenții atunci când Dunărea va reveni la debite normale sau ridicate.
Este greu de explicat tăcerea doamnei Diana Buzoianu, care a transformat autorizarea de mediu și protejarea fiecărui gândac și a fiecărei moluște într-un principiu aproape absolut atunci când a contestat alte proiecte de infrastructură, dar care, în cazul unor intervenții asupra Dunării cu efecte potențiale asupra distribuției debitelor, pare să accepte dintr-odată alte standarde.
Problema nu mai privește doar mediul sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei poate afecta inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Dunărea nu poate fi tratată ca un laborator în care statul intervine, constată ulterior efectele și apoi improvizează alte lucrări pentru a le corecta.
Diana Buzoianu trebuie să spună cine a autorizat lucrările care au dus la actuala situație și cine răspunde pentru eșecul lor”, a precizat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Dâmboviţa
Deputat Aurelian Cotinescu: Eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare sunt recunoscute de instituțiile financiare internaționale

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu a precizat că deciziile agențiilor internaționale Fitch și Moody’s oferă României un răgaz important pentru a se pune la punct, dar nu este vorba, cu siguranță, de acordarea unui cec în alb.
„Eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare sunt recunoscute de instituțiile financiare internaționale. Primele efecte ale măsurilor adoptate încep să se vadă. Deficitul bugetar este pe o traiectorie clară de scădere și sperăm să ajungă la 5,8% la sfârșitul anului.
Creșterea importurilor a fost practic oprită, acestea avansând cu doar 0,1% în primele cinci luni ale anului; exporturile au crescut cu 2,4%; deficitul comercial s-a redus cu 6,2%; investițiile au crescut, în termeni reali, cu 4,7% în primul trimestru.
România a început să consume mai puțin pe datorie, să exporte și să investească mai mult. Este și un semnal că disciplina fiscală și reformele începute de Guvernul Bolojan pot readuce treptat finanțele publice sub control.
Menținerea acestei evoluții depinde de stabilitatea politică și de continuarea reformelor. Orice încercare de a le amâna, bloca sau dilua poate afecta fondurile europene și credibilitatea României în fața investitorilor”, a spus parlamentarul PNL Aurelian Cotinescu.
ACTUALITATEacum 3 zileProprietar de apartament, amendat pentru amenajări interioare fără autorizație
ANUNŢURIacum 4 zileMesaj de condoleanțe Primăria Dragodana, județul Dâmbovița
ACTUALITATEacum o săptămânăProgramul evenimentelor prilejuite de „Zilele Comunei Potlogi”, 15-16 august 2026
ACTUALITATEacum o săptămânăMega petrecere de 10 ani la Complexul Turistic de Natație Târgoviște
Dâmboviţaacum 5 zileTânără agresată sexual într-un parc din Târgoviște
ACTUALITATEacum o ziNoile semafoare din Târgoviște nu sunt pentru rovinietă și nu au proprietăți de radar! VIDEO
ACTUALITATEacum o săptămânăMoaștele Sf. Mucenițe Filofteia vor fi aduse la Târgoviște de Sărbătorea Sf. Ier. Nifon (10-11 august 2026)
ADMINISTRAŢIEacum 4 zile3 miliarde de euro, valoarea proiectelor derulate în județul Dâmbovița. Locul 1 în Regiunea Sud Muntenia



























