Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Marile proiecte de infrastructură din Dâmbovița primesc sprijin total din partea ministrului Transporturilor

Publicat

pe

Vicepremierul Sorin Mihai Grindeanu, ministru al Transporturilor, s-a aflat astăzi în Dâmbovița într-o vizită de lucru. Demnitarul a venit în județ la invitația președintelui CJ – Corneliu Ștefan. Înaltul oaspete s-a întâlnit cu întreaga conducere a administrației județene, cu primarii din Dâmbovița, consilieri județeni și parlamentari social-democrați. Reprezentanții celorlalte partide în Parlament nu au fost prezenți la discuțiile ce au vizat dezvoltarea județului Dâmbovița din punct vedere al infrastructurii.

La prezidiu, alături de ministrul Sorin Grindeanu, s-au aflat președintele Corneliu Ștefan, primarul municipiului Târgoviște – Cristian Daniel Stan și parlamentarii social-democrați Carmen Holban, Titus Corlățean, Radu Popa și Marian Țachianu.

Dialogul dintre vicepremierul Sorin Grindeanu, președintele Consiliului Județean și reprezentanții administrației locale a fost unul deschis, bazat pe realitatea imediată, pe situația din teren. Primarii din Dâmbovița au ridicat o serie de probleme cu care se confruntă zi de zi, au fost expuse diferite teme și s-au lansat soluții.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a expus în fața vicepremierului cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră pe care și-a propus să le materializeze în următorii ani.

Șeful administrației județene a vorbit și despre toate acțiunile pe care le-a inițiat până în prezent pentru demararea și încheierea unor investiții de anvergură care au rolul de a contribui deplin la dezvoltarea vieții sociale și economice a județului Dâmbovița, la deschiderea unui culoar valid, al unei conexiuni rutiere moderne a acestui teritoriu cu restul țării, cu Europa.

Corneliu Ștefan niciodată nu s-a dat bătut, s-a implicat și a luptat pentru implementarea marilor proiecte de infrastructură rutieră în Dâmbovița pe care unii, și îl dăm ca exemplu pe fostul ministru al Transporturilor – Cătălin Drulă, le-a înghețat, pur și simplu, le-a deturnat rostul.

Vizita actualului ministru social-democrat Sorin Grindeanu, tocmai rolul acesta l-a avut, de a reanima, de a repune pe scena necesității primordiale proiectele de infrastructură rutieră din Dâmbovița. Vorbim aici de modernizarea la patru benzi a DN71, Bâldana-Târgoviște-Sinaia, a tronsonului DN 7 Bâldana-Titu, a șoselelor de centură Pucioasa-Fieni, Găești, Titu-Răcari și inelul doi de la Târgoviște.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit în Dâmbovița pentru ca, alături de președintele Corneliu Ștefan și de parlamentarii social-democrați, să readucă încrederea, să gireze continuarea acestor investiții.

Corneliu Ștefan a făcut o scurtă trecere în revistă a anului care tocmai se încheie, a investițiilor pe care le-a pornit.

„Anul trecut, ne-am asumat proiecte importante de dezvoltare. În acest an, am inițiat studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru investiții în valoare de peste 1 miliard de Euro; este vorba despre proiecte care au în vedere reabilitarea infrastructurii rutiere. Proiectul privind DN 71 Bâldana – Târgoviște – Sinaia este în fază de licitație publică. Pentru realizarea proiectelor referitoare la centurile ocolitoare avem nevoie de sprijin guvernamental. Am inițiat aceste proiecte cu un an în urmă și toate au fost aprobate de Comisia Tehnică din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastucturii Rutiere. „Drumul de legătură pentru creșterea accesibilității în zona urbană a orașului Găești”, ce face parte din contractul „Drumuri de legătură ale DN 71 și DN 7 la Drumul Expres Valahia, Autostrada A1 – Ploiești”, care leagă Moldova de Oltenia – așteptăm deblocarea acestui drum, important pentru județul Dâmbovița și pentru tot sudul României. Drumul expres Târgoviște – București, care face legătura între autostrada de centură A0 Nord și Târgoviște, pentru care s-a semnat contractul pentru întocmirea studiului de fezabilitate – vă solicităm sprijinul pentru realizarea acestui drum. Prin Programul Anghel Saligny, s-a depus cel puțin un proiect din fiecare localitate, acestea însumând aproximativ 2 miliarde de lei”, a precizat Corneliu Ștefan.


Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a pus pe tapet și alte proiecte care, pentru a fi materializate, este nevoie de o infuzie de fonduri guvernamentale.

„Avem nevoie de sprijin pentru Stațiunea de Interes Național Moroieni – Peștera – Padina, proiect în valoare de peste 60 mil Euro, dar și pentru Universitatea Valahia din Târgoviște, cea mai tânără universitate din România, pentru continuarea campusului. Avem și alte proiecte. Le-am enumerat aici pe cele mai importante, care vor schimba înfățișarea județului Dâmbovița, iar dumnevoastră, prin sprijinul acordat, vă veți pune amprenta asupra lor. Vă mulțumim, domnule Viceprim-ministru, deoarece am fost convinși că veniți la Târgoviște ca să ne dați vești bune”, a mai adăugat Corneliu Ștefan.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a venit în Dâmbovița, așa cum a spus președintele Corneliu Ștefan, pentru a aduce vești bune, pentru a le comunica dâmbovițenilor că perioada rece, de înghețare a marilor proiecte de infrastructură de către guvernarea de dreapta s-a dus. Județul are nevoie de DN 71 și DN 7 modernizate, are nevoie de proiectele pe care președintele Corneliu Ștefan le-a inițiat și promovat.

„Vreau să vă anunț, ca termene, ca să știți exact, să nu fie așa, pe surse, că termenele legate de DN 71 Bâldana – Târgoviște – Sinaia, proiect împărțit în două sectoare, se prezintă astfel. Primul sector, cu istoria pe care o amintea domnul președinte – acum, lucrurile s-au reluat.

În data de 7.01.2022, adică în două săptămâni, se va transmite către ANAP, spre validare, această licitație, și anume proiectare plus execuție. Depunerile de oferte se vor face până pe 21 martie, evaluarea de proiecte până pe 21 iunie, iar noi credem că vom comunica rezultatul procedurii de atribuire undeva în luna august 2022.

Este un proiect pe care țin foarte mult să îl realizăm. Țin foarte mult ca la jumătatea anului viitor să semnăm contractul. Țin foarte mult să se înceapă lucrările astfel încât, indiferent de ce se va întâmpla, acest proiect să meargă înainte, indiferent de titularul de la acest minister.

Pe sectorul 2, și anume Târgoviște – Sinaia, avem termenul-limită de depunere de oferte 15 ianuarie 2022. În principiu, ar trebui să semnăm acest contract cu aceleași termene (proiectare plus execuție).Dacă nu avem contestații la jumătatea lunii martie să se intre în proiectul respectiv și în desfășurarea contractului.

Am semnat săptămâna trecută contractul proiectare plus execuție a drumului Bâldana – Titu. Acest contract a fost atribuit și se va derula pe durata a 26 luni, proiectare plus execuție.Astfel,la finalul acestui interval, proiectul să fie implementat”, a declarat Sorin Grindeanu.

Vicepremierul României l-a felicitat pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița Corneliu Ștefan pentru implicarea și promovarea continuă a proiectelor ce vizează realizarea celor trei centuri ocolitoare de la Târgoviște, Găești și Pucioasa-Fieni.

De ce spun că îl felicit? Pentru că domnul președinte Corneliu Ștefan s-a mișcat, dacă pot să mă exprim astfel, foarte repede.A dat hotărârile de consiliu județean pentru ca noi, cei de la Ministerul Transporturilor, să putem să descentralizăm aceste lucrări. Este un lucru pe care mi-l doresc foarte mult. Vreau ca aceste proiecte de tipul variantă de ocolire sau drumuri expres, mai simple, să fie date către autoritățile locale. Acestea trebuie să le ducă la bun sfârșit, pentru ca, în final, Ministerul Transporturilor să plătească lucrările respective, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministrul Transporturilor a afirmat, în premieră, cu sinceritate, realist, că această predare a unor lucrări de infrastructură către autoritățile județene este absolut necesară, în contextul în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu mai are posibilitatea de a face față proiectelor pe care le are în derulare.

„Avem situații cu niște termene, foarte lungi, chiar pentru lucruri simple, și CNAIR-ul este sufocat de proiecte de acest tip.

Am luat hotărârea de a descentraliza aceste proiecte de mai mică amploare, ca ele să fie implementate de autotitățile locale, iar Ministerul Transporturilor, în final, să plătească toate aceste lucrări.

Consiliul Județean Dâmbovița a făcut rapid ce avea de făcut, și anume să dea hotărârile de consiliu județean. Urmează, la nivel de CNAIR, să aprobăm în consiliul de administrație această procedură de descentralizare pentru cele 3 variante ocolitoare. Cred că e o soluție foarte bună, nu doar în Dâmbovița, ci în toată țara.

Autoritățile locale au un interes mult mai mare de a realiza aceste tipuri de lucrări decât autorităție centrale.Pot vedea mult mai bine fiecare fază a proiectului, a programului respectiv. Pot verifica toți termenii contractului, inclusiv cei care țin de durată”, a mai spus ministrul Transporturilor.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Proiect colosal la Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște. Reabilitare, consolidare și modernizare

Publicat

pe

Primarul municipiului Târgoviște, Daniel Cristian Stan, a efectuat, astăzi – 14 mai 2026, împreună cu viceprimarii Cătălin Rădulescu și Constantin Cozma, o vizită pe șantierul de la Colegiul Economic „Ion Ghica”, acolo unde se execută lucrări de reabilitare, consolidare și modernizare, proiect a cărui valoare depășește 30 de milioane de lei – fonduri nerambursabile accesate de administrația publică locală. A explicat edilul că este prima investiție de anvergură din istoria de peste 100 de ani a acestei școli.

„Undeva în primăvara anului viitor, vom avea și aici o unitate de învățământ la cele mai înalte standarde. După cum vedeți, nu discutăm numai despre o simplă reabilitare. Este vorba despre o consolidare antiseismică. Practic, de la fundație până la acoperiș, se consolidează și se schimbă absolut tot. Nu știu dacă realizați că suntem în subsolul Colegiului Economic. Practic, mai avem o școală sub școală. S-a plecat de aici, de la subsol, și se urcă până la ultimul etaj. Suntem la jumătatea proiectului acum. Pe măsură ce ne apropiem de final, se vor vedea și schimbările care vor surveni la această școală de elită pentru învățământul târgoviștean. Cred că, în următorii 40-50 de ani, nu zic 100 cât are școala, Colegiul Economic Ion Ghica Târgoviște nu va mai avea nevoie decât de zugrăveli”, a declarat edilul Daniel Cristian Stan.

În acest moment, Primăria Târgoviște are în diferite faze de implementare, proiecte care vizează 16 unități de învățământ din municipiu. Odată finalizate aceste investiții, în următorii 3-4 ani, întreaga infrastructură educațională din Târgoviște, de la creșe la licee și colegii, va fi reabilitată și modernizată – spune edilul Daniel Cristian Stan. Vorbim despre 28 de unități de învățământ cu personalitate juridică (35 de imobile). Programul de modernizare a infrastructurii educaționale din Târgoviște a demarat în urmă cu aproximativ 7 ani.

„Toate investițiile de care discutăm sunt investiții cu fonduri nerambursabile, deci din surse atrase și fără obligații pentru bugetul local. Sigur, pe proiectele cu fonduri europene, avem acea contribuție de 2%. Dar, în general, proiectele nu comportă o contribuție din partea administrației publice locale târgoviștene, ceea ce este un lucru care ne bucură, pentru că din bugetul local nu cred că am fi reușit să facem 1% din investițiile pe care le avem acum în derulare.

Sper ca peste 4 ani să putem să vă spunem că întreaga infrastructură educațională a municipiului Târgoviște a fost reabilitată și modernizată, ceea ce ar reprezenta atingerea unui obiectiv foarte important pe care administrația publică locală pe care o gestionez l-a avut, și anume modernizarea infrastructurii educaționale, adică să avem de la creșe până la licee și colegii niște unități de învățământ care să ofere condiții excepționale”, a precizat primarul municipiului Târgoviște – Daniel Cristian Stan.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ADMINISTRAŢIE

Valeni-Dâmbovița, o comună unde tradiția se completează plăcut cu modernul

Publicat

pe

Undeva, la marginea de nord vest a județului Dâmbovița, pe un adevărat picior de plai, se răsfiră, din ce în ce mai mândră, localitatea Văleni. Casele sunt parcă brodate pe coastele colinelor, surori bune ale munților care conturează maiestuos orizontul. O comună unde tradiția musceleană se completează plăcut cu modernul, cu dorințele oamenilor de a fi în pas cu vremurile la ceea ce înseamnă confort și civilizație. De menționat că Valeni se află la o aruncătură de băț de Boteni, județul Argeș, localitatea unde s-a născut și unde își doarme somnul de veci marele gânditor român Petre Țuțea. Și, ca să fie în rezonanță completă cu Boteni, la Văleni, prin ambiția și dăruirea administrației publice locale, în mod direct a primarului Marian Lungu și a viceprimăriței Aurora Oprescu, a fost amenajat unul dintre cele mai impresionante muzee ale satului românesc care ființează în județul Dâmbovița. Un adevărat sanctuar al tradiției și istoriei. Un loc unde radiază din toate colțurile, din toți porii exponatelor adunate de la oameni și etalate cu pricepere, amintiri, povești de viață, secvențe din existența acestei comunități.

Expoziția de etnografie din Văleni poate fi introdusă în circuitul turistic de orice agenție care se respectă și, cu siguranță, nu vor da greș. Cei care vor călca pragul acestui lăcaș, martor viu al vremurilor trecute, vor putea intra, măcar pentru câteva zeci de minute, în farmecul satului de odinioară, când tehnologia care ne-a acaparat acum complet, care se hrănește cu timpul nostru, nu alterase deloc simplitatea, candoarea și ritmul lent și sănătos al firii omenești.

Acest spațiu dedicat tradiției, obiceiurilor și istoriei locurilor a fost inaugurat pe 1 Decembrie 2025, de Ziua României, în prezența reprezentanților Consiliului Județean Dâmbovița. De precizat că implementarea acestui proiect care ține la păstrare rădăcinile nemuritoare ale acestei comunități s-a putut face prin implicarea administrației publice locale, cu sprijinul financiar primit de la Consiliul Județean Dâmbovița, care a acordat nu doar fonduri, ci și încredere Asociației Văleni -Dâmbovița, sub egida căreia s-a întrupat expoziția etnografică cu caracter permanent „Dorul de Văleni”. Nu putem uita nici numele artistul plastic Ion Popescu, din Pitești, care a avut o contribuție valoroasă la închegarea acestui muzeu al satului românesc autentic. Despre acest subiect vom rezerva un spațiu special în paginile publicației noastre, ba chiar vom realiza și un reportaj video.

Acum, să revenim la ritmul și pulsul actual al localității, la ce s-a făcut bun și ceea ce urmează să întreprindă reprezentanții administrației publice locale în realitatea imediată, în ton cu vremurile pe care le trăim, toate atașate, în primul rând, la confort și civilizație de tip european. Hai să începem cu drumurile. Asfaltate toate. Până în vârf de deal, la confluența cu Argeșul. Ne-a spus primarul Marian Lungu că procesul acesta de reabilitare și întreținere a căilor rutiere continuă, mai ales că zona este expusă alunecărilor de teren, în special în perimetrele din apropierea pâraielor care tranzitează comuna. Albiile apelor curgătoare care străbat Valeni Dâmboviţa ar trebui regularizate pentru a fi eliminat pericolul, dar nu s-a mai intervenit pe acest aspect din 2015.

Marian Lungu este un edil cu viziune, cu dorință de a schimba fața localității, de a implementa proiecte utile, de importanță pentru comunitate, dar bugetul nu prea îl ajută. Ne-a mărturisit că investiții de anvergură nu se pot materializa la Văleni decât cu fonduri europene sau guvernamentale nerambursabile ori cu sprijin de la Consiliul Județean Dâmbovița, prin Programul Județean de Dezvoltare Locală (PJDL), la care Primăria ar trebui să facă eforturi pentru a depune cota sa de cofinanțare de 50%.

Unul dintre proiectele mari pe care Marian Lungu ar vrea să-l pună în practică la Văleni este sistemul de canalizare. Un obiectiv ultranecesar, dar care poate fi executat, ținând cont de faptul că zona este una de deal, printr-un proiect care ar implica costuri suplimentare. Dar, am văzut, edilul nu disperă. Este convins că îi va fi oferită în cele din urmă și această oportunitate de a construi rețea de canalizare la Văleni.

Prin Agenția de Dezvoltare Sud Muntenia, primarul Marian Lungu are pregătit un proiect privind digitalizarea activității în cadrul administrației publice locale și un altul privind amplasarea în comună a unor stații de încărcare pentru autovehiculele electrice, elemente indispensabile ținând cont de folosirea tot mai intensă a energiei nepoluante în toate domeniile sociale și economice.

Un alt proiect care va fi implementat în curând are în vedere furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale, facilitarea accesului persoanelor venerabile la serviciile de bază eficiente și de calitate. Finanțarea de 1,7 milioane de lei a fost asigurată prin PNRR. Administrația publică locală va trebui să angajeze, prin concurs, un asistent medical comunitar care să se ocupe de problematica acestei activități de sprijin a persoanelor cu probleme socio-medicale. Instituția care va funcționa în cadrul centrului medical din localitate va mai avea la dispoziție un asistent social și un mediator școlar. Proiectul prevede și reabilitarea a 25 de locuințe ale persoanelor defavorizate. Lucrări de reparații, refacere a acoperișului, pereți interiori, exteriori etc. Totodată, pe parcursul a 1 an și 6 luni, toți copiii care merg la școală vor beneficia de o masă caldă, zilnic.

De schimbări importante au beneficiat și Căminul Cultural și sediul Primăriei Văleni. Printr-un proiect derulat cu finanțare prin PNRR, cele două instituții au fost reabilitate și modernizate. Investiția s-a ridicat la 2 milioane de lei.

„Sunt multe de făcut. Avem speranța că vom duce în cele din urmă la capăt tot ceea ce ne-am propus și avem în stadiul de proiecte, de idei. Vremurile sunt așa cum sunt, iar finanțările importante, pentru noi, localitate cu un buget precar, care nu poate susține investiții de anvergură, nu pot veni decât prin programe europene sau guvernamentale cu finanțare nerambursabilă. Suntem atenți și nu scăpăm nicio oportunitate. Avem o localitate frumoasă, cu oameni harnici, gospodari, dar vrem și mai mult”, ne-a spus primarul Marian Lungu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite