Connect with us

POLITIC

Radu Popa, deputat: Capacitatea României de a produce 11 mld mc/an gaze naturale îi conferă acum o poziție strategică în Europa

Publicat

pe

Deputatul PSD Radu Popa a făcut o analiză pertinentă, în ton cu situația politică-economică și socială în care se află Uniunea Europeană în momentul de față, pe fondul acutizării crizei datorate războiul din Ucraina.

Se apropie anotimpul rece, iar statele europene caută soluții pentru depășirea deficitului energetic și pe cel al gazelor naturale. A precizat deputatul Popa că mai-marii Comisiei Europene au venit astăzi în față cu un Plan European de reducere a cererii de gaze. Acest instrument vizează diminuarea cu 15%, până în primăvara lui 2023, a folosirii gazelor naturale în țările care compun Uniunea Europeană.

„Toți consumatorii casnici, comerciali, non-casnici și industriali trebuie să se conformeze noului Plan. Comisia își bazează cererea pe articolul 122 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene și propune un nou regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducerea cererii de gaze. Asta oferă Comisiei UE posibilitatea de a declara o alertă, la nivelul întregii Uniuni, pentru securitatea aprovizionării cu gaze, impunând o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre ale Uniunii”, a precizat parlamentarul social-democrat.

Situația, spune Radu Popa, este una deosebit de gravă, cu repercusiuni asupra vieții noastre de zi cu zi. Planul Comisiei Europene, mai adaugă deputatul PSD, este deja respins de Spania, care nu dorește impunerea unor noi obligații.

„Ce înseamnă concret asta? Că vor fi mai puține gaze la coșul mare al UE, în această iarnă. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană cere statelor membre să fie solidare în fața noilor realități geopolitice din lume. Probabil că vor fi și alte voci care vor critica propunerea Comisiei Europene, dar cred că, în actualul context, era singura opțiune a oficialilor de la Bruxelles”, a mai declarat Radu Popa.

Deputatul PSD este de părere că România are acum oportunitatea colosală de a reconfigura arhitectura europeană de putere în favoarea interesului economic național.

„Este nevoie de o abordare diferită, complet diferită, față de cea de până acum. Dacă decidenții semnificativi nu se grăbesc să spună “d’accord!” chiar înainte să primească vreo ofertă, atunci am putea exploata această fantastică fereastră de oportunitate care s-a deschis în favoarea României. De ce? La nivelul Uniunii Europene doar două state sunt producătoare de gaz: Norvegia și România.

În contextul crizei gazului rusesc, România poate contribui la coșul de gaze al UE atât cu cele 2,4 miliarde de metri cub de gaz pe care eu estimez că le va înmagazina până în noiembrie, plus cele 0,5 – aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze estimaţi a fi extrași din zăcămintele Ana şi Doina, dar cel mai mult poate contribui cu producția internă de circa 11 miliarde de mc.

Această capacitate a României de a produce 11 mld mc/an îi conferă acum o poziție strategică pe care nu avem voie să o lăsăm insuficient exploatată”, a mai spus parlamentarul social-democrat.

Pentru a se atinge acest deziderat, consideră Radu Popa, este nevoie de luarea a două măsuri urgente.

„Prima este constituirea unui Grup Strategic de Negociere compus din echipe de diplomați și specialiști în energie care să negocieze un loc la masa deciziilor și un destin mai bun pentru România. Destul am fost batjocura unora care au tratat discreționar cererea noastră de acces în spațiul Schengen și ne-au menținut nemeritat și injust MCV. Dar acum e nevoie de cei mai buni diplomați și energeticieni care să lupte pentru români.

Am mai făcut această propunere și acum o lună la Bruxelles, în cadrul conferinței Romanian Energy Day. Regulamentul UE 2018/1999 stabilește, printre altele, procesul de elaborare a Planurilor Naționale Integrate Energie Climă. În cadrul acestui proces, statele membre trebuie să se asigure că Ministerele relevante contribuie la negocierile care le vizează, de o manieră coordonată (ex: Comitet Interministerial PNIESC). În marja acestui moment, România vine cu acest Grup Strategic de Experți care sa fie consultat obligatoriu și care să susțină două-trei obiective strategice pentru România. Unul este primirea în Schengen până la 31 decembrie-Olanda va citi această cerere cu tot confortul asigurat de gazul românesc-iar al doilea trebuie să fie prelungirea termenelor din PNRR în așa fel încât industriile românești care fac eforturi semnificative în această iarnă să fie sprijinite ca să absorbă toți banii dedicați României. Schengen și PNRR pentru România ar fi un sprijin corect mainales acum când Șefa Comisiei Europene vorbește despre nevoia de solidaritate.

De partea cealaltă, în cazul în care Uniunea Europeană nu ar reuși să acopere necesarul de gaz în contextul opririi complete a livrărilor de gaze rusești, atunci asta ar însemna o reducere a Produsului Intern Brut al Uniunii Europene cu până la 1,5%

Impactul asupra PIB-ului Uniunii Europene s-ar resimți inclusiv la nivelul locurilor de muncă ale cetățenilor care muncesc în toate țările membre și asta ar crea o posibilă perturbare majoră în toată economia europeană.

Simulările efectuate de operatorii de sistem din UE arată că în cazul unei crize în aprovizionarea cu gaz din Rusia, gradul de umplere al depozitelor ar putea coborî până la 65-70 % la începutul lunii noiembrie, ceea ce ar genera un deficit de 30.000.000.000 m³ de gaze în perioada iernii iar toate pagubele ar fi la volumele astea doar în scenariul unor condiții meteo normale și a aprovizionării continue cu gaze lichefiate. Nu știu dacă șefii de guverne din UE pot asuma acest risc asimetric la economiile lor pentru că impactul pe verticală ar însemna și un risc foarte mare de golire a depozitelor de gaz în mai multe state membre, până în luna aprilie 2023.

A doua măsură urgentă este insentivăm consumatorii casnici și non-casnici ca să înceapă proiecte de eficiența energetică. Am propus încă din ianuarie o schemă de suport pentru IMM-uri care ar reduce consumul de energie folosind, eventual, banii europeni din Fondul de Tranziție Justă sau alte surse de fonduri europene pe care deja le avem la îndemână.

Mecanismul prevede acordarea unor credite de suport acordate de stat, sub formă de energie, pentru acoperirea a 25% din consumul lunar, dar nu mai mult de 200.000 EURO.

Beneficiarii acestor credite dedicate au obligația să ramburseze sumele în cel mult 3 ani de la data acordării fie direct fie prin realizarea unor investiții cu o valoare cel puțin egală cu valoarea creditului de suport acordat care să se regăsească în proiecte de creștere a eficienței energetice și implementare de capacitate proprie de generare a energiei din surse regenerabile. Certificarea acestor investiții de ramburs se va face prin proiecte energetice care vor fi supuse analizei și certificării unui auditor energetic autorizat de ANRE”, a precizat Radu Popa – vicepreședinte al PSD Dâmbovița.

Deputatul, care stă permanent cu ochii pe ceea ce se întâmplă în ograda Ministerul Energiei, atrage atenția celor care conduc această entitate guvernamentală că este momentul să scoată la bătaie cele 10 miliarde de euro din Fondul de Modernizare și celelalte 2 miliarde pe Fondul de Tranziție Justă și să elaboreze proiectele necesare.

„Acum, într-un ceas care nu e al 24-lea, deja e căzut de pe cadranul timpului, poate le începem. Pentru iarna asta nu mai reușim mare lucru, dar într-un an putem construi mult și orice scădere a costului cu energia este un câștig pe mai multe planuri”, a solicitat Radu Popa.

Mai este un necaz remarcat cu obiectivitate de deputatul PSD. Ca să ducă la îndeplinire aceste obiective România are nevoie de un grup de experți și de diplomați cu vână și spirit de negociere.

„Nu poate face asta cu domnul Bușoi, președintele celei mai importante Comisii din Parlamentul UE-Comisia de Industrie și Energie-care vine prin conferințe, citește 10 rânduri de pe o coală și o zbughește imediat afară de frică să nu primească vreo întrebare prea ușoară și să-i fie jenă să răspundă atât de bine documentat cum este dumnealui”, a mai spus, cu tristă ironie, deputatul Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

POLITIC

8 februarie, termenul-limită pentru ca România să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a UE

Publicat

pe

Neacceptarea României în spațiul Schengen a rămas o problemă deschisă, dar parcă trecută la diverse de actualul guvern. Nu se mai simte deloc verva și spiritul de interes necesare pentru rezolvarea acestei situații nefavorabile în care am fost puși de Austria.

Senatorul PSD Titus Corlățean, fost ministru de Externe al României, a spus că acest blocaj generat de guvernul austriac este discriminatoriu și imoral. Totuși, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a mai constatat că Guvernul României, din rațiuni pe care nu le înțelege, evită să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parlamentarul social-democrat le oferă guvernanților o soluție…

„Cum actul de aderare a României la Uniunea Europeană obligă Consiliul Uniunii să admită aplicarea integrală a „acquis”-ului Schengen față de România din momentul în care aceasta îndeplinește integral condițiile, iar țara noastră demonstrează îndeplinirea acestor criterii, invocând în acest sens concluziile din comunicarea Comisiei Europene din 16 noiembrie 2022, CJUE va constata o „carență” a Consiliului de a-și îndeplini obligațiile potrivit Tratatelor, iar acesta din urmă va fi obligat să adopte măsuri de executare în baza articolului 266 al TFUE (nota redacției: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Există precedente favorabile în jurisprudența UE, așa cum este decizia favorabilă Suediei din decembrie 2015, dacă nu mă înșel. Așa că se poate… Iar calea jurisdicțională nu împiedică deloc negocierile și continuarea demersurilor la JAI (Nota redacției: Consiliul Justiție și Afaceri Interne), este complementară acestora și pune presiune suplimentară pe Austria, statele membre și pe Consiliu și poate fi retrasă oricând, dacă se ajunge la o soluție favorabilă la JAI. Atenție, însă: termenul de depunere este de 2 luni de la data actului JAI contestat, adică cel târziu la 8 februarie 2023! Mai este încă timp de a acționa”, a scris senatorul Titus Corlățean pe pagina sa de Facebook.

Parlamentarul îi îndeamnă pe reprezentanții Guvernului României să reflecteze rapid și să acționeze în consecință. Ba mai mult, a mai spus Corlățean, s-ar putea reflecta și asupra daunelor care ar putea fi cerute.

Citește în continuare

Dâmboviţa

Senatorul Titus Corlățean a cerut la APCE respect și drepturi pentru minoritățile naționale din Ucraina

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean, aflat la Strasbourg, unde a participat la prima parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), 23-27 ianuarie 2023, a ridicat în cadrul acestei întâlniri problemă situației minorităților din Ucraina.

De peste tot vin semnale că drepturile etnicilor români nu sunt respectate în conformitate cu normele europene europene. În acest sens, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a adresat o interpelare ministrului german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock.

„Răspunsul ministrului german a fost foarte clar: Ucraina trebuie să îndeplinească criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv standardele europene în materia drepturilor minorităților naționale, pentru ca perspectiva europeană să îi fie confirmată”, a precizat Titus Corlățean.

Parlamentarul român a vorbit, în cadrul intervenției sale, și despre sprijinul consistent pe care statele europene, inclusiv România, l-au acordat Ucrainei în aceste momente dificile în care autoritățile de la Kiev sunt nevoite să își apere suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Federației Ruse.

„Pe acest fundal, din păcate, s-a acumulat în țara noastră, în ultimii ani, inclusiv în 2022, o dezamăgire crescândă cu privire la tratamentul discriminatoriu la care sunt supuse minoritățile naționale din această țară, inclusiv minoritatea română, din cauza legislației restrictive din Ucraina în domeniul educației în limba maternă și în condițiile adoptării recente a legii minorităților naționale.

În acest context, senatorul Corlățean a solicitat șefei diplomației germane poziția autorităților de la Berlin cu privire la acest subiect, având în vedere că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale figurează printre criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană și este definită foarte clar prin standardele juridice europene ale Consiliului Europei.

În răspunsul său, ministrul de externe german a arătat că respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina este un subiect care a fost ridicat de România, Ungaria și alte state membre în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Totodată, demnitarul german a relevat că vocația europeană a Ucrainei, validată anul trecut prin acordarea statutului de țară candidată la UE, presupune bineînțeles și asumarea și respectarea acquis-ul european, respectiv a criteriilor politice de aderare”, se precizează într-un comunicat transmis de Senatul României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats