Connect with us

POLITIC

Lista celor 56 de parlamentari care vor să-i trimită non-stop la muncă pe românii angajați în sectorul privat

Publicat

pe

56 de parlamentari români, cam de pe la toate partidele, plus de la minorități, au semnat o inițiativă legislativă care demonstrează, încă o dată, că trăim într-un stat dizarmonic din punct de vedere al egalității de șanse, al respectării drepturilor pentru toți cetățenii. Discriminările social-economice sunt pe față. La vedere și chiar nesimțite!

Nimeni nu se mai sfiește. Unora, înțepeniți de ani și ani pe jilțurile puterii (oare, asta înseamnă democrație și alternanța la conducere?) li se pare acum că totul li se cuvinte, că doar unii au drepturi. Probabil, acolo, sus, spiritul creator de legi anormale, amestecat cu îndestulare, lucrează din plin. Produce declin. Rupe societatea în două. S-a pierdut contactul cu realitatea!

Cum poți tu, deputat și senator care, în campaniile electorale, umbli din casă în casă să cerșești voturile alegătorilor, promițându-le marea cu sarea, să îți pui semnătura pe o astfel de anomalie de proiect de lege care, cică, ar salva mediul privat de la dezastru? După mințile lor blege și pierdute în eterul fandoselii puterii, doar cei de la stat ar trebui să se bucure de zile libere și de câte alte facilități. Golea, care produce bunuri și le dă de mâncare tuturor, să stea la muncă. Eventual, să doarmă două zile pe săptămână lângă cuptorul de pâine, lângă mașina de cusut costume scumpe.

Pentru clasa de dincolo de barierele bugetarismului, este, într-adevăr, ceva special. Mai abitir ca pensiile! Era exact ceea ce are nevoie țara. Oare, o fi constituțional ceea ce le-a clocit mintea truditorilor din Parlament?

Am înțeles, liberalii au ei ceva în sânge cu burghezia, cu piața liberă, cu munca non-stop, cu afacerile, chiar dacă mai diluat și de suprafață, dar am văzut că proiectul de lege a fost semnat și de PSD-iști. Parcă ei frământă mai des aluatul acela cu tot soiul de ingrediente sociale. Modificările dorite de cei 56 de parlamentari ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Parlamentarii care au inițiat proiectul de lege:
1. Kolcsár Anquetil Károly – deputat UDMR;
2. Hajdu Gábor – deputat UDMR;
3. Magyar Loránd Bálint – deputat UDMR;
4. Gál Károly – deputat UDMR;
5. Benedek Zacharie – deputat UDMR;
6. Könczei Csaba – deputat UDMR;
7. Roman Florin Claudiu – deputat PNL;
8. Huţucă Bogdan Iulian – deputat PNL;
9. Fechet Mircea – deputat PNL;
10. Nagy Szabolcs – deputat UDMR;
11. Bende Sándor – deputat UDMR;
12. Tuţă George Cristian – deputat PNL;
13. Alexe Florin Alexandru – deputat PNL;
14. Merka Adrian Miroslav – deputat UDSCR (minorități);
15. Kelemen Attila – deputat UDMR;
16. Sighiartău Robert Ionatan – deputat PNL;
17. Balan Ioan – deputat PNL;
18. Trăilă Cristina – deputat PNL;
19. Avrămescu Gabriel Ioan – deputat PNL;
20. Bîlcea Ovidiu-Sergiu – deputat PNL;
21. Kulcsár-Terza József-György – deputat UDMR;
22. Miklós Zoltán – deputat UDMR;
23. Fejér László Ödön – senator UDMR;
24. Antal István Loránt – senator UDMR;
25. Császár Károly Zsolt – senator UDMR;
26. Novák Levente – senator UDMR;
27. Neagu Nicolae – senator PNL;
28. Oprea Ştefan Radu – senator PSD;
29. Simonis Alfred Robert – deputat PSD;
30. Kovács Irina Elisabeta – senator UDMR;
31. László Attila – senator UDMR;
32. Apjok Norbert – deputat neafiliat;
33. Seres Denes – deputat UDMR;
34. Ţuţuianu Marius Horia – deputat PSD;
35. Stroe Felix – senator PSD;
36. Dinu Cristina Elena – deputat PSD;
37. Buicu Corneliu Florin – deputat PSD;
38. Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei – deputat PSD;
39. Ilie Victor – deputat USR;
40. Giurgiu Adrian – deputat USR;
41. Bob Virgil Marius – senator USR;
42. Chesnoiu Adrian Ionuţ – deputat PSD;
43. Grecu Ion Cătălin – deputat PSD;
44. Merka Adrian – deputat minorități
45. Crîstici Ognean – deputat USR (minorități);
46. Stancu Ionel – deputat AMR (minorități);
47. Firczak Iulius Marian – deputat UCRR (minorități);
48. Ungureanu Emanuel Dumitru – deputat USR
49. Molnar Ervin – deputat PNL;
50. Bota Călin Ioan – deputat PNL;
51. Bumb Sorin-Ioan – senator PNL;
52. Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin – senator PNL;
53. Prună Cristina Mădălina – deputat USR;
54. Rujan Dumitru – deputat PNL;
55. Ladányi László Zsolt – deputat UDMR;
56. Dunava Costel Neculai – deputat PSD.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dâmboviţa

Deputat Radu Popa: Rețelele digitale sunt esențiale pentru integrarea eficientă a surselor regenerabile de energie

Publicat

pe

Deputatul PSD Radu Popa, de foarte multă vreme, atrage atenția asupra lucrurilor urâte care se întâmpla pe piața energiei, în procesul de retehnologizare a unor capacități de producție, de punere în valoare a unor rezerve de gaze naturale etc. Iată că acum ne aflăm într-o situație limită, generată de faptul că, după investițiile masive ale unor companii în unități de producere a energiei verzi, Electrica Distribuție nu ar fi capabilă să preia energia produsă de parcurile fotovoltaice. Lipsesc multe. Și, cum se obișnuiește la noi, mai marii companiilor controlate de stat constată aceste inconveniente tocmai acum.

Radu Popa, vicepreședinte al PSD Dâmbovița, consideră că, fără realizarea de investiții în digitalizarea rețelelor de transport a energiei electrice, România e condamnată să abandoneze sau cel puțin să limiteze sever accesul pe piața regenerabilelor.

„Aici ar trebui să fie rolul statului, să direcționeze strategic investițiile și să participe la planul de investiții pentru că, până la urmă, rețelele sunt ale Transelectrica, nu ale operatorilor. Digitalizarea rețelelor de transport a energiei electrice are un impact semnificativ asupra prețului energiei. Acest impact poate fi analizat prin prisma mai multor factori, inclusiv eficiența operațională, costurile de întreținere, fiabilitatea rețelei și integrarea surselor regenerabile.

Digitalizarea permite monitorizarea și controlul în timp real al rețelelor de transport, optimizând fluxurile de energie și reducând pierderile tehnice. Tehnologiile avansate, precum rețelele inteligente (smart grids) și Internet of Things (IoT), permit o gestionare mai eficientă a resurselor, conducând la costuri operaționale mai mici. Aceste economii se pot reflecta în prețuri mai scăzute pentru consumatori.

Tehnologiile digitale facilitează întreținerea predictivă și preventivă, reducând necesitatea intervențiilor de urgență și minimizând perioadele de întrerupere. Acest lucru contribuie la scăderea costurilor de întreținere și la creșterea duratei de viață a infrastructurii, aspecte care pot duce la stabilizarea sau chiar reducerea prețului energiei.

Prin digitalizare, rețelele de transport devin mai reziliente la perturbări și mai capabile să răspundă rapid la schimbările din cerere și ofertă. Fiabilitatea crescută a rețelei reduce riscul de întreruperi și asigură un flux constant de energie, ceea ce poate stabiliza prețurile pe termen lung.

Rețelele digitale sunt esențiale pentru integrarea eficientă a surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară și eoliană, care au un caracter variabil și intermitent. Managementul eficient al acestor surse, facilită de digitalizare, poate duce la o creștere a proporției de energie regenerabilă în mixul energetic și, în consecință, la costuri mai mici de producție pe termen lung datorită scăderii costurilor de combustibil.

Digitalizarea contribuie la o mai mare transparență a pieței energiei, permițând consumatorilor să-și ajusteze consumul în funcție de prețurile dinamice și să participe la programe de răspuns la cerere. Aceasta poate conduce la o distribuție mai echitabilă a costurilor și la prețuri mai competitive.

În concluzie, digitalizarea rețelelor de transport a energiei electrice poate duce la o reducere a costurilor și, implicit, la prețuri mai scăzute pentru consumatori. Cu toate acestea, implementarea acestor tehnologii implică investiții inițiale semnificative, care pot influența prețurile pe termen scurt.

Aici este rolul ANRE să se asigure ca jocul e în favoarea economiei și a industriei. Pe termen lung, beneficiile economice și operaționale aduse de digitalizare pot compensa aceste costuri și pot contribui la stabilizarea sau scăderea prețurilor energiei”, a precizat deputatul PSD de Dâmbovița Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

POLITIC

Liderii europeni ai Internaționalei Socialiste s-au întâlnit la București

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean a participat, săptămâna trecută, alături de președintele Marcel Ciolacu și de alți lideri naționali ai PSD, la reuniunea liderilor europeni din Internaționala Socialistă. Întâlnirea a avut loc la Palatul Parlamentului.

„Pedro Sanchez, premierul Socialist al Spaniei și lider al Internaționalei Socialiste, a fost prezent, cu un mesaj puternic de susținere, alături de ceilalți lideri social-democrați europeni, pentru PSD, în perspectiva competițiilor electorale prezidențiale și parlamentare care urmează în România.

Am discutat direct cu Pedro Sanchez cât de important este să fie finalizate rapid negocierile între guvernele social-democrate român și spaniol pentru recunoașterea dublei cetățenii românești și spaniole pentru comunitatea românească de peste un milion de oameni din Spania!

Românii care trăiesc în această țară nu vor mai fi obligați să renunțe la cetățenia română, dacă vor, în același timp, să dobândească și cetățenia spaniolă! Acest lucru va fi realizat de cele două guverne social-democrate până la sfârșitul acestui an”, a precizat Titus Corlățean.

Senatorul social-democrat a condus, alături de Chantal Kambiwa – coordonatorul general al Internaționalei Socialiste, reuniunea noului Comitet Europa al Internaționalei Socialiste, înființat la București.

„Au fost discuții foarte bune și o Declarație de la București adoptată cu această ocazie pentru susținerea extinderii UE cu statele din Balcani și respectiv Ucraina și Republica Moldova. La reuniunea organizată de PSD și IS la București au stat la aceeași masa și lideri greci ai PASOK, și respectiv turci ai CHP, și lideri social-democrați sârbi și respectiv din Albania și Kosovo. Lucrul ăsta spune multe despre capacitatea noastră de a genera dialog, cooperare și înțelegere între actori politici și națiuni cu relații adesea dificile din Balcani”, a mai spus președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite