POLITIC
Comentarii la rece. Georgescu vrea pace, dar provoacă război!

De când a devenit deputat PSD de Dâmbovița, înfiat de organizația de la Niculești, urmăresc mult mai atent evoluția fostul premier Victor Ponta. Nu că nu o făceam și înainte. Îmi place consecvența sa, stilul pe care îl abordează când spune lucrurilor pe nume. Mă mir că până acum partidul nu l-a sancționat pentru verva lui tăioasă. Nu am înțeles de ce a fost și poate mai este consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu. Nu am văzut că primul ministru aplică ceea ce gândește Ponta. Dimpotrivă! În ultimul său text postat pe Facebook, deputatul Victor Ponta afirmă că Europa a pierdut competiția economică Statele Unite și China. Era clară treaba asta cu Ursula în frunte. Mai spune fostul premier al României că țara noastră, dacă vrea să se salveze din acest coșmar, ar trebui să revină rapid la un model pragmatic și eficient: taxe mai mici, stimulente pentru producția internă, investiții în noile tehnologii, exploatarea resurselor naționale (naturale și umane).
„Am demonstrat în 2014 – 2015 că acest model funcționează. Firmele private s-au dezvoltat și au investit mai mult. Bugetul a încasat mai mulți bani și deficitele au fost cele mai mici din istorie! Dacă doar pui taxe pe cei care produc în zona privată rezultatul o să fie din rău în mai rău! O să se mute producătorii în alte țări, o să crească evaziunea fiscală. Bugetul o să încaseze mai puțini bani. Românii calificați o să plece să lucreze în altă parte! Doar dacă punem din nou România pe primul loc putem să ieșim din criza actuală”, a scris Victor Ponta.
Alo, Guvernul, Ciolacu, Coaliția? Îl ascultă cineva pe Ponta? Cam are dreptate. Dar, cum am spus, nu înțeleg de ce îl mai consiliază pe acest Ciolacu, dacă tot nu ține cont de sfaturile sale. Că doar nu este un joc de imagine! Nu îi stă în fire lui Victor Ponta să facă treaba asta. Cu siguranță va candida pentru funcția de președinte al României. Unii zic că va intra în turul doi cu Georgescu și va câștiga. Asta dacă lui Călin Georgescu i se va permite să recandideze. Oricum, Victor Ponta, încet-încet, se cațără pe creasta valului și urcă, urcă. Nu știu dacă este cu voia partidului sau nu. Aș prefera să fie inițiativa lui. Nu îmi place gustul de făcătură, mai ales dacă omul are șanse!
Eu, personal, sunt fan al lui Ion Cristoiu. Îl admir pentru energia de care dă dovadă și pentru curajul și acuratețea originală cu care prezintă lucrurile, situația socio-economică și politică din România. Interesant și educativ și intro-ul său cultural din podcastul difuzat seară de seară pe canalul „Cristoiu TV”. Nu scap nimic. Dar… De ce a apărut un dar? Fiindcă m-a dezamăgit până la plictis interviul maestrului cu Călin Georgescu. Nu am aflat nimic interesant pe parcursul celor mai bine de 60 de minute de la prezidențiabilului Georgescu. Bătutul apei în piuă a devenit metodă de lucru la Georgescu. L-a lăsat maestrul să divagheze prea mult pe teme care nu prea au legătură cu agenda românului de rând, care și-a pus, poate, o speranță în Georgescu, să-l scape de sărăcie, să echilibreze societatea și să stopeze ascensiunea și prăduiala hoardelor de căpătuitori de partid.
Când colo, Georgescu o dă cu revizionismul, cu teritoriile care trebuie să revină la patria mamă. Adică, aprinde un foc lângă care românii nu sunt pregătiți să se încălzească. Sau poate că maestrul Ion Cristoiu, cu șiretenia aceea deșteaptă de jurnalist pur sânge, a vrut să ni-l descopere pe Georgescu în toată splendoarea sa. Să vedem până unde merge. Sincer, nu mi-a plăcut! Pare că vrea pacea, dar provoacă război!
Dâmboviţa
Deputat Aurelian Cotinescu: Responsabilitatea, disciplina bugetară și continuarea reformelor sunt singura cale sigură pentru țară

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu ne anunță că România începe să-și revină din punct de vedere economic. Punctul critic a fost depășit! După 100 de zile de Guvern interimar, cifrele arată că țara se află din nou pe o direcție stabilă. Deși a funcționat cu atribuții limitate, Guvernul Bolojan a reușit să mențină echilibrul economic și financiar într-o perioadă foarte complicată.
„Inflația a început să scadă, ajungând la aproximativ 8,2% în ciuda conflictelor militare ce ne afectează economia și a problemelor de pe piața energiei. Deficitul bugetar se reduce: de la nivelul-record de 9,3% din PIB în 2024, la 7,9% în 2025, cu o estimare de aproximativ 6,2% pentru 2026. În primul semestru al anului 2026, deficitul a coborât la aproximativ 2% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.
Reformele din PNRR au fost accelerate, pentru protejarea accesului României la fondurile europene. Fitch, S&P și Moody’s au menținut ratingul României în categoria recomandată investițiilor, confirmând credibilitatea direcției economice și fiscale. Au fost începute procedurile pentru selectarea unor conduceri profesioniste la CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.
Problemele nu au dispărut, dar România a ieșit din zona de pericol și se îndreaptă spre stabilitate. Rezultatele acestor 100 de zile arată că responsabilitatea, disciplina bugetară și continuarea reformelor sunt singura cale sigură pentru țară”, a precizat deputatul PNL Aurelian Cotinescu.
Dâmboviţa
Deputat Valeriu Munteanu: Ministrul Diana Buzoianu trebuie să spună cine răspunde pentru eșecul lucrărilor de pe Dunăre

După lucrările aproape eșuate pe Dunăre în vederea dirijării fluxului de apă către Centrala nucleară de la Cernavodă, deputatul AUR Dâmbovița, Valeriu Munteanu, îi solicită ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, USR-ista Diana Buzoianu, să facă publice avizele, acordurile de mediu și studiile care au stat la baza lucrărilor executate în ultimii ani pe fluviul Dunăre.
Vicepreședintele AUR vrea ca Diana Buzoianu, în alte ocazii destul de vocală, să explice cine răspunde pentru efectele negative produse asupra regimului de curgere al fluviului.
„Doamna ministru Diana Buzoianu afirma acum două zile că în Dunăre s-a format un „dâmb” care a reorientat debitul apei și că statul trebuie acum să intervină pentru a corecta situația. Dacă lucrările efectuate asupra albiei au produs sau au favorizat acest fenomen, întrebarea este simplă: cine le-a autorizat, cine le-a evaluat efectele și cine răspunde pentru eșec?
Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât, pentru proiectul BALA II – Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre (proiectul are aviz de gospodărire a apelor din iunie 2022 și acord de mediu emis de APM Călărași în septembrie 2023, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024), proiect destinat inclusiv redistribuirii debitului între brațul Bala și Dunăre, statul a considerat necesare studii și documentații tehnice și de mediu ample. Statul a elaborat documentația de mediu pe 625 de pagini, tocmai pentru că orice intervenție asupra albiei poate modifica distribuția debitelor, transportul sedimentelor și regimul hidrologic. Acest proiect major nici măcar nu a ajuns însă la execuția efectivă.
În schimb, în Dunăre au fost deja realizate alte intervenții – dragări, lucrări asupra pragurilor și formațiunilor din albie și alte operațiuni cu potențial de modificare a curgerii apei. Iar astăzi autoritățile sunt nevoite să intervină din nou, inclusiv prin amplasarea sau scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a corecta distribuția debitului.
Aici apare contradicția pe care Diana Buzoianu trebuie să o explice: dacă pentru o lucrare încă neexecutată au fost necesare sute de pagini de studii de mediu, unde sunt studiile și avizele pentru lucrările deja executate? Au anticipat ele apariția „dâmbului” și modificarea distribuției apei către Cernavodă?”, întreabă deputatul AUR Dâmbovița.
Valeriu Munteanu a precizat că a adresat oficial ministrului Mediului o întrebare parlamentară prin care solicită inventarierea lucrărilor hidrotehnice executate în sectorul relevant pentru brațul Bala și Cernavodă și transmiterea acordurilor de mediu, avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, studiilor hidrologice și modelărilor hidrodinamice care au stat la baza acestora. A mai cerut parlamentarul AUR să se facă public numele celor care au decis actuala soluție de urgență cu barjele scufundate.
„În baza căror calcule a fost stabilită cantitatea de material și amplasamentul și dacă au fost evaluate efectele acestei intervenții atunci când Dunărea va reveni la debite normale sau ridicate.
Este greu de explicat tăcerea doamnei Diana Buzoianu, care a transformat autorizarea de mediu și protejarea fiecărui gândac și a fiecărei moluște într-un principiu aproape absolut atunci când a contestat alte proiecte de infrastructură, dar care, în cazul unor intervenții asupra Dunării cu efecte potențiale asupra distribuției debitelor, pare să accepte dintr-odată alte standarde.
Problema nu mai privește doar mediul sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei poate afecta inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Dunărea nu poate fi tratată ca un laborator în care statul intervine, constată ulterior efectele și apoi improvizează alte lucrări pentru a le corecta.
Diana Buzoianu trebuie să spună cine a autorizat lucrările care au dus la actuala situație și cine răspunde pentru eșecul lor”, a precizat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
ACTUALITATEacum 4 zileProprietar de apartament, amendat pentru amenajări interioare fără autorizație
ANUNŢURIacum 5 zileMesaj de condoleanțe Primăria Dragodana, județul Dâmbovița
ACTUALITATEacum o săptămânăProgramul evenimentelor prilejuite de „Zilele Comunei Potlogi”, 15-16 august 2026
ACTUALITATEacum o săptămânăMega petrecere de 10 ani la Complexul Turistic de Natație Târgoviște
ACTUALITATEacum 2 zileNoile semafoare din Târgoviște nu sunt pentru rovinietă și nu au proprietăți de radar! VIDEO
Dâmboviţaacum 6 zileTânără agresată sexual într-un parc din Târgoviște
ACTUALITATEacum o săptămânăMoaștele Sf. Mucenițe Filofteia vor fi aduse la Târgoviște de Sărbătorea Sf. Ier. Nifon (10-11 august 2026)
ADMINISTRAŢIEacum 5 zile3 miliarde de euro, valoarea proiectelor derulate în județul Dâmbovița. Locul 1 în Regiunea Sud Muntenia



























