Connect with us

OPINII

Vremuri tulburi

Publicat

pe

Suntem atât de absorbiţi de sindromul urii, de a face rău celui de lângă noi, de a pune „bine” vecinul, prietenul, adversarul social şi politic, încât am uitat de bucurii, de firesc, de cea ce ne reprezintă, de existenţa cotidiană. Am trecut la diverse catastrofa alimentară care se apropie.

Nevăzutul virus al pestei porcine africane ne-a devalizat combinatele de suine. Zeci de mii de porci au fost eutanasiaţi şi mai urmează alţii. Fermieri băgaţi în faliment, sute de oameni rămaşi fără locuri de muncă şi coşmarul nu s-a oprit.

Prin satele României atinse de cumplita molimă umblă veterinarii, jandarmii şi militarii din poartă în poartă şi omoară groşteii gospodarilor. Plâng bătrânele pe la porţi, gândindu-se amarnic că, la iarnă, nu vor avea să pună pe masă nepoţilor o bucată de şoric sau tradiţionalii cârnăciori.

Simt oamenii cum se clatină pământul sub ei, când văd bietele animale sacrificate în afara rostului firii. Şi lucrurile nu se opresc aici. Boala se întinde. Aproape zilnic aflăm că mai apare un focar. Dacă o ţinem tot aşa, România va ajunge o ţară unde porcii pot fi priviţi doar la grădină zoologică, iar carnea ne va fi adusă din Occident în şiruri de TIR-uri, evident, la preţurile impuse de ei.

Mai nou, aflăm cu tristeţe că vor fi distruse şi culturile agricole din zonele în carantină, dacă se constată că pe terenurile respective au migrat mistreţii. Va fi luată la rând fauna, toate animalele sălbatice vor fi masacrate. Şi cine ştie ce ne mai aşteaptă…

În tot acest răstimp, stăm de mitinguri sterile, de bălăcăreală pe reţelele de socializare, în studiourile tv sau aiurea. Răutatea musteşte. Am auzit pe unul că declara cu nonşalanţă, sigur pe el, că în România e stare de asediu şi că anihilarea fizică a adversarului face parte din normalitate.

Românii, cândva un popor bun, deschis, primitor, jovial, zâmbitor, arătă acum lumii un alt film. Parcă nu suntem noi…

Politicienii sunt debusolaţi, nu mai au cârmă. Forţa argumentului prezentat delicat, politicos, cu ştaif, a dispărut. A ajuns la modă înjurătura, conflictul, sesizările la parchet, la Curtea Constituţională. Mu… are acum valoare de lozincă revoluţionară!?

Stăm în poartă, cu pancarta în mână şi protestăm în timp ce, în spate, casa ne arde. Aruncăm o ocheadă, o lăsăm aşa şi scandăm în continuare. Pare mai important…

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

La mulți ani, România! La mulți ani, popor frumos!

Publicat

pe

Este 1 Decembrie, români! Suntem mai triști. Suntem mai fericiți. Sau doar suntem. Și încercăm să fim mai departe, chiar dacă timpurile sunt hâde! Chiar dacă patriotismul se ascunde sub interese, funcții, salarii imense și câte alte ghișefturi despre care cei care au pierit pe baricade în 1989, dacă ar fi auzit atunci, ar fi râs amar și poate ar fi plecat acasă dezamăgiți.

Este ziua noastră, a celor care respirăm cu fața aproape de glodul bătucit în istorie de cotropitori. A celor care și-au semănat propriul sânge, pentru ca noi să avem astăzi rod bogat. Este ziua olarului, a dăltuitorului în piatră, a lucrătorului de pe ogoare, a brutarului și zidarului. Este ziua valului care a rezistat pe marea istoriei zbuciumate.

Să nu o lăsăm să fie doar a lor, a dispozitivelor stereotipe, a insignelor, a însemnelor, a gesturilor de vitrină și a discursurilor reci, linerare, în care, de la an la an, vezi doar o virgulă schimbată și un pas de defilare mai antrenat!

Este ziua noastră, români! A celor care nu mai marșăluim în opinci până la Alba Iulia, dar care avem aceiași răbdare și încredere că mâine, poate, va fi mai bine.

1 Decembrie deschide poarta speranțelor, bucuriilor și încrederii. O zi de sfârșit și început. Un dar copt prin jertfa străbunilor și oferit nației române. Să luăm și noi câte o bucățică din această împlinire istorică a Unirii și să ne ungem cu ea sufletele ostoite de neîmplinire și dezamăgire. Să credem mai mult în Dumnezeu și să fim mai atenți la mersul vremurilor și la cei ce vor să le stăpânească!

Este 1 Decembrie, români. Rugați-vă divinității pentru binele neamului nostru și priviți curat, liber, curajos, dincolo de tribunele ticsite de conducători trecători. La mulți ani, România! La mulți ani, popor frumos!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

OPINII

Drosophila de Facebook…

Publicat

pe

Nu mai este o noutate faptul că spațiul virtual a devenit și o tribună a nebunilor, a incompetenților și a tot soiul de refulați sau elemente marginale ale societății, care încearcă să își facă loc în memoria colectivă cultivând bălării și mitraliind, folosind invective și rahatul mintal pe care îl produc din belșug, pe toți cei care stau în calea mediocrității lor, amestecată cu o doză nemăsurată de răutate.

Cum spunea un maestru al presei românești, „prostul satului, ajutat de rețelele de socializare, a devenit influencer” și, din această postură, ldă sfaturi, îi jignește la greu pe cei care nu îi împărtășesc ideile mizerabile, incită la ură și își varsă lăuturile produse de creierul său pe aleile civilizației fără să îi pese.

Cad victime acestui preistoric coborât din copac direct pe Facebook chiar și oamenii pe care nu i-a văzut în viața lui, cu care nu a interacționat niciodată. Încearcă să fie vizibil. Pozează în salvatorul nației, în eroul uliței. El care s-a aflat într-un continuu naufragiu pe valurile vieții, iar țintele și scopul lui existențial sunt să murdărească imaginea altora…

Pe ăștia trebuie să îi suportăm atâta timp cât există Facebook-ul. Acolo au ei cuib. În această junglă ciudată unde binele se amestecă cu răul, ca într-un turn Babel modern, unde se folosesc like-uri și comentarii mincinoase. Cu asemenea ființe care trăiesc în peșterile întunecate ale Facebook-ului nu ai cum să comunici. Nu le poți schimba limbajul, gândirea, conduita. Nu îi poți pune pe drumul cel bun, fiindcă ei trăiesc din scuipat oamenii. Fără această ură ancestrală mor, se dezintegrează, devin nimeni.

Cel mai bine este să nu îi bagi în seamă, să îi ocolești, să nu le dai nicio atenție. Să nu le dai aer. Sunt precum musca de bălegar, cu cât o agiți mai tare, cu atât te sâcîie mai mult. Indiferența este cel mai eficient insecticid pentru o astfel de „Drosophila de Facebook”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats