Connect with us

OPINII

Secvenţe!

Publicat

pe

Suntem în campanie electorală, dar nu prea se simte. Declaraţiile candidaţilor, luările de poziţie, opinile lor, sunt sterile, nu au noimă, formă şi conţinut. Nu spun nimic, nu provoacă emoţii şi nici încredere.

Alexandru Paleolgu este, pot să spun cu sinceritate, singurul care iese pe intervalul electoral cu nişte teme deştepte, demne de un politician adevărat, provoacă, râcâie inteligenţa. În rest, tipizate, formalisme. Se aşteaptă la colţ şi se dă în cap, eventual, cu bâta clientului.

Dan Barna a fost pus în genunchi de dezvăluirile Rise Project. Ba, mai mult, este chemat şi la DNA pentru a da lămuriri. Ori va fi scos pe făraş din cursa electorală, ori va fi victimizat şi merge mai departe cu succes.

În ograda PSD, deslânare. Se încearcă un soi de strângere a rândurilor în jurul lui Viorica Dăncilă, dar nu prea mai are cine. Mulţi lideri ai partidului, dacă nu mai sunt la butoanele puterii, aproape că nu mai există. Nu mai au vlagă.

Mai apar în spaţiul public şi minuni declarative, ca, de pildă, cele spuse de doamna Dăncilă jurnaliştilor de la Adevărul. Că îşi dă demisia de la conducerea PSD dacă scoate un scor mai mic ca la europarlamentare. Hai, că nu îmi vine să cred ce am auzit! Păi, bine doamnă preşedinte, vi s-a părut că la europarlamentare aţi fost pe culmi? Ar fi fost normal să declaraţi că vă daţi demisia din fruntea partidului dacă nu obţineţi mandatul de şef al statului! Bine, dacă spuneaţi asta, nu aţi mai fi produs o ştire.

În rest, nicio oscilaţie de luat în seamă pe monitorul evoluţiei în campanie. Doar liniuţe…

Alţi candidaţi. Mircea Diaconu şi sintagmele sale inedite, neobişnuite, care însoţesc imaginea chipului său aproape inert. Inedită abordarea pentru o competiţie de acest gen. Poate că prinde. A mai încercat unul, odată, cu ardeiul şi arde-i pe corupţi, plus alte minuturi electorale gătite pe capota maşinii. Şi a ţinut!

Iohannis e bine înfipt în curtea Cotroceni. Acum, de când cu formarea noului cabinet care nu prea se leagă, a început să-i adie şi lui crengile a nelinişte. A vrut guvernul lui. Dar este greu de crezut că o să i-l năşească, aşa, fără obligaţii, Ponta, Tăriceanu şi Barna. De restul, nu vorbim.

OPINII

Vorbe sincere de după Paște…

Publicat

pe

Au trecut și Sfintele Sărbători de Paște. Cum trec toate, cum ne trecem noi. Rămânem, unii, o vreme, cu gândul proaspăt al credinței și al victoriei vieții asupra morții. Un fel de speranță care se subțiază pe măsură ce ne afundăm în canalele existențiale. Alții rămân cu sechele, după consumul necontrolat de mâncare și băutură. Că așa se petrece de Paște! Între câteva ritualuri bisericești, sub deviza „așa e bine”, și dezmățul bahic și culinar. Partea spirituală a fost scoasă cu totul din tomul Sărbătorii de Înviere.

Ne amintim de Dumnezeu, de Mântuitorul Iisus Hristos, doar atunci când ne lovește necazul. Schițăm atunci un fel de rugă semipură. În rest, ne amăgim. Folosim totul ca pe un afiș de spectacol. Sărbătorile sunt prilej de petrecere, de îmbuibare, de a-ți arata ostentativ roadele muncii silnice și oarbe pentru a face avere. Unii își deschid casele, nu neapărat pentru oaspeți, cu gândul și inima curate, ci pentru a arăta, arogant, celor care îi vizitează, cât au adunat ei, cât au putut să construiască. Lumânarea arde într-o odaie veche, mai în fund, să nu afume pereții tapetați cu bani grei, făcuți stând cu anii prin străinătățuri.

E liniște azi. Mâine, nu. Începe campania electorală. Blândețea va fi risipită de politicienii care își scot tunurile de sub masa plină cu ouă roșii, vin și cozonac… Lozincile sunt pregătite. Discursurile au pe ele pete de grăsime de la carnea de miel, iar flayer-le au aromele mărilor îndepărtate, pe unde și-au făcut vacanțele aleșii, în numele Paștelui, în ideea de a reveni cu bateriile încărcate pentru jocul electoral care tocmai se va încinge.

Au trecut Sfintele Sărbători de Paște. Suntem aceiași. Parcă mai schimbați un pic. Cumpărăm mai multă haleală. Mai rotunzi. Ne rugăm mai puțin. Ne amintim de Dumnezeu doar într-o doară. Ciudat! Tocmai acum când răul a prins planeta ca într-o menghină și nu este rost să îi mai dea drumul…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Care libertate a presei?

Publicat

pe

Astăzi, 3 mai, este ziua libertății presei. Mai știți? Vă mai aduceți aminte? Care presă? Acum, în noianul de răgălii online numite pagini, publicații, așa-zise podcasturi cu ifose de televiziuni online, cu ciurdă de influenceri plătiți la negru de politicieni cu interese, cu orgoliu sau dintre cei care vor să facă mișto chiar de colegii de partid, de prieteni, cu bezmetici care calomniază, insultă și hărțuiesc tot ce nu concordă cu gândirea lor ușor spre patologic, mai putem vorbi despre presă?

Când coțofeni și coțofene, vorba maestrului Cristoiu, se adună pe un ram, creazându-se spuma jurnalismului și cântă ode la comandă, pun întrebări năroade, comandate prin SMS, și publică aceleași partituri sub culori diferite, vorbim despre presă?

Când jurnalistul nu mai este angrenat în investigații și nu mai scrie anchete, fiindcă vrea să supraviețuiască, vorbim despre presă? Când așa-zisul ziarist lansează atacuri la adresa unora doar în campanii electorale, bazându-se doar pe zvonuri și minciuni, mai vorbim despre presă?

Ce este aia libertate a presei în epoca în care instituțiile statului nu mai dau doi bani pe acest concept, preferând să trimită, mașinal, conform legii, comunicate anoste și reci, iar alții nu îi mai înșir aici, nici nu mai bagă în seamă media, situându-se deasupra muritorului de rând?

Care presă? Aceea care abia reușește să încropească un minim pe economie din urări, felicitări, interviuri și reportaje cu dedicație, articolul vânzându-se ca o banală marfă?

Libertatea presei nu a murit, dar se târâie bolnavă, slugarnic, jos, printre cei nebăgați în seamă. Cine a adus-o aici? Ghici? Atunci când mai îmbobocește un pic, cu vervă, talent și dăruire față de adevăr, față de societate, se găsește un bocanc să o strivească. Fiindcă bocancii care nu agreează presa și libertatea ei, din păcate, s-au înmulțit.

Totuși, trăiască libertatea presei, acolo, pe unde o mai fi, ascunsă, în suflet și în conștiințe!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite