Connect with us

OPINII

Drumul spre borcanul cu miere…

Publicat

pe

Mai înţelegeţi ceva din politica românească? Eu unul, nu. Mai este ceva stabil, statornic, limpede, normal, corect, echilibrat, demn în acest domeniu de activitate de care depind, prin înlănţuire, toate celelalte compartimente ale societăţii în care ne ducem existenţa? Păi, cum să fie, când vezi pe Guşă, patronul de la Realitatea TV şi analist politic specializat în teoria anti PSD, cum este primit cu braţele deschise în acest partid, după ce, ani şi ani, a lovit la temelie formaţiunea social-democrată.

Să nu ne mai mirăm de ce, în teritoriu, s-a procedat la fel? Cei care au burduşit PSD, care l-au lovit ca pe un sac de box, sunt acum, de asemenea, sfătuitori, oameni de bază, vectori de imagine, corifei apreciaţi. Este clar că semnalul a fost dat de sus, de la Bucureşti, pentru acest joc meschin şi păgubos. Guşă a plecat din PSD pe vremea lui Adrian Năstase, a fost directorul de campanie electorală a lui Traian Băsescu, cel care, ulterior, a dinamitat PSD şi a pus sămânţa statului paralel…

Cum să mai înţelegi politica atunci când vezi că marele partid care a fost odată PSD, în Dâmboviţa, aproape că nu mai există şi fiecare lider local, fiecare membrişor aşteaptă un semnal de la Rovana Plumb şi compania ei de sunet pentru a mişca câte ceva în această campanie electorală, de altfel extrem de austeră?

Probabil au remarcat că miza nu este una importantă şi că, aşa, de orgoliul partidului, Viorica Dăncilă trebuie să intre în turul doi şi să piardă onorabil. Se tot vorbeşte că există o înţelegere tacită între PSD şi PNL, astfel încât Viorica Dăncilă să fie sprijinită de activiştii şi de primarii liberali pentru a intra în turul doi. Un alt candidat, gen blajinul Diaconu sau vulcanicul, uşor temperat de dezvăluiri, Barna ar fi periculoşi pentru Iohannis. Viorica de la PSD poate fi folosită drept carne de tun. Care sunt resorturile acestei înţelegeri, dacă există, încă nu au fost dibuite, dar trebuie să fie ceva. Şi atunci vorbim de politică corectă, normală, gândită pentru popor? Nici vorbă!

Candidaţii noştri, într-o vervă înspăimântătoare, sfătuiţi prost, trimit mesaje de condoleanţe şi coroane de flori în memoria celor peste 60 de români care au murit arşi la „Colectiv”. Asta în condiţiile în care nu se ştie clar cine sunt vinovaţii, în condiţiile în care se fac încă speculaţii pe seama a ceea ce s-a întâmplat acolo. Şi nu mai punem la socoteală filmuleţul postat de „Libertatea”, care ne-a oripilat, ne-a cutremurat, ne-a indignat până la refuz, când am văzut cu ochii noştri cum au acţionat aşa-zişii salvatori la „Colectiv”.

Mai bine tăceau prezidenţiabilii. Marcau uşor, discret, această zi tristă. Căutau altceva de făcut. Nu trebuia exploatată electoral o tragedie naţională. Din păcate, la noi, totul miroase a interes, a joc de imagine, a scenariu valorizat de un grup sau de altul, având ca finalitate menţinerea unor privilegii şi a vizibilităţii în spaţiul public. Politica, în România, a devenit aidoma unui drum către o stupină cu miere multă, la care unii vor să ajungă, eventual, fără să fie înţepaţi de albine, fără să le pese dacă mai rămâne ceva în urma lor. Vor să-şi umple borcanele, să le depoziteze în cămările personale şi cam atât.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Necesitatea, ca o durere…

Publicat

pe

De câteva săptămâni, cu excepția liderilor înscriși în această incertă cursă a Guvernării de coaliție la care participă PSD, PNL și, mereu în trendul puterii, fată mare, UDMR, nimeni nu mai comentează probleme ce țin de politica recentă. Motivul este ușor de dedus. Nu poți veni în față cu nimic în momente de incertitudine și tensiune generate de negocieri. Simplu. Nu știi ce ai putea spune, nu știi ce întrebare ar răzbate dinspre jurnaliști și ai putea, fără să vrei, să emiți o ipoteză, un răspuns, care să zgâlție șandramaua și așa croită fără un proiect clar și cu necunoscute și orgolii din toate părțile. Poți, să ieși din linia partidului dacă ți se grăbește conștiința să refuleze taman în aceste zile de foc. Așa că este mai bine să taci până ce se călește tochitura și poate fi servită. Eventual, cu un medicament înainte.

Este clar, țara are nevoie rapid de un Guvern, chiar și unul instabil cum se preconizează să iasă aceasta, clădit printr-o aliniere anormală dintre PSD și PNL. Mârâiturile se aud prin toate cancelariile celor două formațiuni politice, dar sunt stinse repede cu calmante.

Asta este situația. Calculul politic, îmbrăcat în grabă în haina interesului național, a primat. PSD-ul a lăsat de la el. A preferat să se înhame la jugul guvernării alături de liberalii optuzi și UDMR-iștii interesați să fie pe cai mari în orice conjunctură, decât să meargă la alegeri anticipate. Au dat o șansă președintelui Iohannis, cel care fredonează de 7 ani refrenul „Pesede este de vină”, să stea liniștit la Cotroceni încă trei ani. Asta dacă nu apar neprevăzute!

Social-democrații împart acum responsabilitatea guvernării, intrând să are ogorul de care și-au bătut joc liberalii și USR-iștii. Scot în față tot ce au mai bun pentru a demonstra românilor că sunt pregătiți să se sacrifice pentru țară. Vin lângă unii care nu prea mai au ce arăta. Așa că liniștea politicienilor din PSD, cu excepția celor de la vârf, angrenați în negocieri, este firească.

Joi – vineri, vom avea un guvern. Nu proaspăt. Unul din bucăți care, în mod normal, nu s-ar potrivi deloc în puzzle-ul politic, nu ar ieși nicio imagine încântătoare, dar totul ține de necesitate, de urgență. Și, în asemenea condiții, anormalul poate fi reconsiderat.

Citește în continuare

OPINII

Tupeul în politică!

Publicat

pe

Liberalii vor alianță cu PSD, dar să dicteze ei, să rămână vioara întâi. Și, ca să fie pachetul complet, îl vor premier tot pe Florin Cîțu, omul dat jos din fruntea Guvernului în urma unui moțiuni introduse de PSD. Primul șef al executivului din 1990 încoace demis cu un număr record de voturi! Dar, ce mai contează! Acum, musiu Cîțu se vrea reînscăunat ca premier. Ar fi culmea, ca social-democrații care l-au trântit invocând motive pertinente să accepte, ca urmare a ciudatei alianțe, nominalizarea lui Florinel Cîțu ca prim-ministru și să se mai alinieze și într-un Guvern condus de acesta.

Necunoscute sunt căile politicii! Ieri l-ai văzut incapabil, nepregătit pentru a conduce o țară, iar acum să îl iei de bun. Nu știu dacă placa asta cu compromisul de dragul țării, cu sacrificiul suprem ține în condițiile date. Te aliezi, faci concesii, dar ții cont și de potențialul uman, de valori, îi analizezi pe cei cu care vin aliații de conjunctură în față. Nu accepți să stai în aceeași bancă, să îți împărți imaginea cu ciurucuri, cu indivizi care nu au performat de nici un fel. Nu îi ei la kilogram…

Rosturile politicii sunt un pic întinse ca o jartea. Trage fiecare de ea pentru a-și pune în valoare ținuta, pentru a-și asigura imaginea. Misiune dificilă într-un teritoriu plin de imprevizibil unde doctrina, dar mai ales interesele, nu corespund deloc.

Rămân consecvent ideii că PNL trebuie trimis în lada istoriei. În plan politic, economic, social, cultural liberalii nu au produs nimic bun. Au fost doar obsedați de lupta cu PSD, de eliminarea cu orice preț a social-democraților de pe scena politică. Și acum, culmea, tocmai aceștia îi salvează de la pieire. Și te uiți la liberali că totuși au tupeu! Sunt rupți în sondaje, în credibilitate, poporul îi urăște, și-au dat afară din partid fostul președinte și vor în continuare să dirijeze…

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT