Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

„Nu suntem morţi dacă rămânem în sufletele voastre, celor ce vin din urmă”…

Publicat

pe

Peste 100 de persoane, elevi şi profesori de la două licee de prestigiu din Piteşti – „Ion C. Brătianu” şi „Zinca Golescu”, membri şi simpatizanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria, Corul Veteranilor „Mihai Viteazul”, profesori universitari, istoricii Teodor Mavrodin şi Elena Zirna, civili şi militari, au participat, marţi – 10 decembrie 2019, la cea de-a X-a conferinţă „Centenar”, organizată, anul acesta, de Centrul de Cercetări Istorice „Preot Cpt. Gheorghe I. Cotenescu”, coordonat de publicistul Radu Petrescu-Muscel.

Evenimentul, găzduit de Cercul Militar Argeş, a fost dedicat eroului din Dobrogea, de la Oituz (1916) şi de la Mărăşeşti (1917), generalul Eremia Grigorescu, de la a cărui moarte s-au împlinit în luna iulie 100 de ani. A realizat o prezentare amplă a carierei militare a generalului Eremia Grigorescu, bazată pe conţinutul documentelor oficiale, colonelul (r) Cornel Carp – fost director al Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.

La rândul său, publicistul Radu Petrescu-Muscel a surprins asistenţa cu cele 100 de fotografii, cele mai multe inedite, pe care le-a proiectat în cadrul conferinţei. De asemenea, citatele elocvente, în primul rând amintirile savantului Nicolae Iorga şi ale Reginei Maria, au familiarizat pe cei prezenţi în sală şi cu omul Eremia Grigorescu, cu frământările sale şi, de ce nu, cu „norocul” din război, pe care şi-l mărturisea, cu modestie, eroul. „Noroc” pe care, în realitate, îl construise nu singur, ci împreună cu soldaţii şi ofiţerii români, ruşi şi francezi din subordine.

„Conferenţiarul a prezentat strălucita carieră a acestui militar de elită care iniţial şi-a dorit să devină medic, urmând cursurile Universităţii din Iaşi. Doar moartea prematură, în iulie 1919 (avea doar 55 de ani) l-a împiedicat să fie martor al ocupării Budapestei, la 4 august 1919, să devină Mareşal al României, în selecta companie a altor eroi din Războiul de Întregire a Neamului: Regele Ferdinand, generalii Constantin Prezan şi Alexandru Averescu. Plus Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

O boală contagioasă nemiloasă l-a făcut să rămână «doar» cu clasa III-a în 1916, pentru bătăliile purtate în fruntea Diviziei de fier 15 Infanterie şi clasa II în 1918, pentru meritele deosebite în victoria în defensivă repurtată la Mărăşeşti, cea mai amplă bătălie din anul 1917, comparabilă ca durată, ca număr de militari participanţi şi număr de atacuri şi contra-atacuri dârze cu cele de pe frontul occidental. Plus cele primite din partea Aliaţilor, începând cu Legiunea de Onoare şi terminând cu intrarea în rândul membrilor Ordinului Bath, britanic.

S-a bucurat de respectul unanim al unei ţări întregi, cu funeralii naţionale care au durat 3 zile, panglicile sicriului fiind purtate de primul-ministru Ion I. C. Brătianu şi de generalul Arthur Văitoianu, ministrul de Război. Pentru că generalul Grigorescu, fiul unui modest învăţător rural, după studii militare strălucite în România şi în Franţa, inclusiv de matematică la Sorbona, este cel care, în fruntea Armatei I-a, dominată majoritar de ţăranii care l-au venerat, a «îngheţat» definitiv în România cariera Generalului Feldmareşal Mackensen, «spărgătorul» altor fronturi în perioada 1914-1916, nu şi pe cel româno-rus.

Grigorescu s-a căsătorit cu Elena Arapu, pe care o medita, ca student, la matematică. Într-o căsnicie reuşită, de 32 de ani, au avut împreună cinci copii: doi militari de excepţie, Romulus şi Traian (artilerist ca şi tatăl, decorat cu Ordinul «Mihai Viteazul», clasa III-a pentru luptele din Dobrogea), Lucreţia (căsătorită cu profesorul universitar Ioan Ursu), Aurel (inginer) şi Margareta. Duritatea luptelor de la Mărăşeşti, soldate cu distrugerea totală, printre altele a castelului Negropontes, are efecte şi asupra căsniciei sale: divorţează şi se recăsătoreşte, în 1918, cu Elena Negropontes (1879-1953). E perioada în care sunt naşii unui subaltern, căpitanul de artilerie Ion Tâmpeanu, cu Elena Lupescu, viitoarea soţie a fostului rege Carol al II-lea. Au împreună un singur «exponent conjugal», pe Dan Er. Grigorescu Negrontes (decembrie 1917, Bârlad – 1990, Paris), artist fotograf, persecutat constant de Securitate. Emigrează târziu, în 1974. Coincidenţă stranie, la 55 de ani, vârsta la care îi murise tatăl.

Deloc surprinzător, a explicat dl. Radu Petrescu-Muscel, regimul comunist «ocupându-se» atât de Elena Grigorescu-Negropontes (i se confiscă întreaga avere prin reformele agrare din 1945 şi 1949, murind într-o crunta sărăcie, în 1953), cât şi de mulţi descendenţi, pe ambele ramuri. Este persecutat constant de Securitate şi autorităţi generalul Traian Grigorescu, fost rezident regal, arestat şi închis o lungă perioadă, fără proces, fără condamnare. Rudă prin alianţă, Sanda Tătărescu-Negropontes, fiica lui Gheorghe Tătărescu, este şi ea închisă. Vărul ei, Theodor Negropontes, ofiţer de legătură cu Misiunea Militară Americană, colaborator apropiat al echipei O.S.S. condusă de comandorul Frank Wisner şi maiorul Robert Bishop, ofiţer de contrainformaţii, este arestat de pe stradă de N.K.V.D., transferat în U.R.S.S. şi închis 8 ani în Siberia. O soartă similară au avut toţi ofiţerii de legătură cu americanii şi englezii. Vieţi distruse, cariere frânte. Comparativ cu soarta altor reprezentanţi străluciţi ai familiei Negropontes: Nicholas, arhitect, unul din părinţii internetului, sau John, diplomat, director al Comunităţii de Informaţii în timpul preşedintelui George W. Bush”, se arată într-un comunicat remis de Centrul de Cercetări Istorice „Preot Cpt. Gheorghe I. Cotenescu”.

La finalul evenimentului, publicistul Radu Petrescu-Muscel le-a reamintit celor prezenţi ceea ce a învăţat de la bunicul său, preotul căpitan Gheorghe I. Cotenescu, unul dintre dascălii elitei Bisericii Ortodoxe Române în nu mai puţin de patru seminarii teologice, printre elevii săi numărându-se şi doi Patriarhi, Teoctist Arăpaşu şi Iustin Moisescu: „Nu suntem morţi dacă rămânem în sufletele voastre, celor ce vin din urmă”.

„Depinde doar de noi, cei de azi şi de mâine, împreună, să-i preţuim pe toţi aceşti eroi, părinţii, moşii şi strămoşii noştri, ofiţeri, soldaţi şi civili, instruiţi sau nu, ai unei Românii al cărei pământ este stropit cu sânge şi plin de oasele celor ştiuţi şi neştiuţi”.

Corul Veteranilor „Mihai Viteazul”, dirigat de experimentatul Col. (r) Nicolae Perniu, a interpretat cu aplomb mai multe piese muzicale, toţi cei prezenţi ridicându-se în picioare şi aplaudând la final compoziţii precum Imnul de Stat al României, Treceţi batalioane române Carpaţii !, Pui de lei.

Redăm în cele ce urmează câteva observaţii ale lui Nicolae Iorga, inclusiv confirmarea rolului major al generalului Eremia Grigorescu în a doua mobilizare, cea din 28 octombrie/10 noiembrie 1918:
– 1 august 1917: Grigorescu a întrecut toate aşteptările.
– 22 august 1917: Generalul Cristescu e lăudat în foile franceze pentru planul de la Mărăşeşti. Deoarece el fusese silit să tragă în ruşii care fugeau, Şcerbacev i-ar fi cerut el înlocuirea (obs: cu Eremia Grigorescu).
– 3 octombrie 1917: După-amiază, generalul Grigorescu vine la mine. Om cu totul tânăr, deşi a trecut de cincizeci de ani, cu o vervă foarte impresionantă, cu o siguranţă de sine neobişnuită, plin de viaţă, de încredere şi de avânt, cu o uşoară aplecare spre teatralism, hrănită de extraordinarele lui succese. Voi fi norocosul, spune el, dar prea se ţine de mine norocul. E pentru lovitura fără zăbavă. […] Pretutindeni unde am fost, spune Grigorescu, am izbutit. Şi în Dobrogea şi la Oituz – de două ori, şi la Mărăşeşti, unde am uzat pe nemţi cu ruşii, care pe mine mă ascultă, şi apoi i-am măturat cu două divizii ale mele (obs: Div. 9 Inf., Gen. Scărişoreanu, şi Div. 13 Inf., Gen. Popescu-Sanitarul). Nu mă tem nici de Mackensen. Viziunea interioară şi o hotărâre repede, aceasta decide.
– 8 decembrie 1917: Merg la Duca. De fapt, profitându-se de prezenţa generalilor Averescu şi Grigorescu, s-a discutat chestia, gravă, a retragerii ruşilor, care pradă totul în cale. Li se va fixa un drum, şi contra celor care vor merge pe alături se vor lua, orice ar fi, cele mai aspre măsuri. S-a creat un front interior, încredinţat lui Prezan.
– 25 decembrie 1917: La Bârlad, generalul Grigorescu, în câteva minute, a rezolvat toate chestiile (obs: anarhizarea şi bolşevizarea trupelor ruse). Mâine se întâlneşte, la Tecuci, cu generalul Berthelot. Îi va cere pentru o colaborare militară garanţii ucrainiene, fără de care se vor lua alte măsuri.
– 7 februarie 1918: Grigorescu ar fi spus acum că situaţia noastră nu e disperată şi că putem rezista.
– 18 februarie 1918: Sunt chemat la Regină la ceasurile 12 şi jumătate. … Generalii Grigorescu şi Văitoianu. Ambii cred rezistenţa posibilă şi datorită (obs: necesară). Grigorescu spune că ei ascultă de Averescu numai pentru că el vorbeşte încă în numele Regelui.
– 1 noiembrie 1918: Generalul Grigorescu vine la mine. I s-a părut şi lui că în Ministerul în care a intrat (obs: timp de o lună ministru de Război în guvernul condus de Gen. Constantin Coandă) sunt anumite tendinţe şi le-a relevat în Consiliu. E decis însă să nu rămână decât atâta timp cât se va ţine în seamă rostul iniţial: reformele şi alegerile libere. […] A înlăturat Marele Cartier, care voia să i se impună şi care va rămâne numai formal. A redus mobilizarea pentru a nu răvăşi iar tot restul ţării. L-a redus la cei din 1912 în sus, şi numai la Corpurile trei şi patru, cărora li se adaugă cinci, care e mobilizat în Basarabia. Va avea nouăzeci de mii de oameni. Va fi şi cu ce să-i hrănească, date fiind proviziile enorme luate de nemţi […] În Ardeal preferă să se trimită ardelenii şi să se înarmeze populaţia. Pe urmă, dacă va fi nevoie faţă de eventualele concentrări ale duşmanului, va trimite trupe de-ale noastre.
– 24 iulie 1919: Grigorescu a murit de un cancer la ficat. Încă din aprilie tuşea cu sânge. De Paşti a leşinat lângă Rege. Credea să scape cu două zile înainte de moarte. L-a plătit cu mâna lui pe medic. O mulţime imensă a defilat înaintea sicriului. Părinţii îl arătau copiilor.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Opt cazuri COVID-19, confirmate în cadrul unei familii din Nucet

Publicat

pe

Foto arhivă

Cel mai mare focar de coronavirus din judeţul Dâmboviţa întâlnit într-o singură familie este activ acum în comuna Nucet, unde opt membri au fost infectaţi cu temutul virus asiatic.

În prima fază au fost confirmate pozitiv trei persoane, care au fost internate în spital cu diferite simptome. La câteva zile, o femeie de 57 de ani, intubată, a decedat. Soţul acesteia şi unul dintre băieţi au rămas în spital. Acesta din urmă se află în spitalul din Sibiu, intubat, fiind într-o situaţie destul de gravă.

Ieri au fost depistaţi pozitiv şi ceilalţi 5 membri ai familiei. Deocamdată sunt izolaţi la domiciliu. Există posibilitatea ca şi alte persoane care au intrat în contact cu cei de acasă să fie infectaţi cu coronavirus.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Cine și de ce seamănă dihonie la Spitalul Găești? Explicații DSP

Publicat

pe

Direcția de Sănătate Publică Dâmboviţa a explicat, astăzi – 13 iulie 2020, printr-un comunicat de presă, de ce s-a impus luarea deciziei de a transforma Spitalul Găești și Secția Recuperare a Spitalului Moreni în unități suport pentru COVID-19

„Judeţul Dâmboviţa se confruntă, în ultimele două săptămâni, cu o creştere a numărului de cazuri SARS- CoV- 2 pozitive, pe fondul:
– relaxării măsurilor restrictive instituite în perioada stării de urgenţă în diferite sectoare de activitate;
– existenţei unui număr mare de focare de colectivitate;
– creşterii numărului de testări profilactice la nivelul centrelor rezidentiale pentru persoane adulte şi copii, conform metodologiei de supraveghere a sindromul respirator acut cu noul coronavirus SARS- CoV-2;
– deciziei societăţilor comerciale de a testa profilactic un număr cât mai mare de angajaţi în detrimentul izolării la domiciliu a contacţilor direcţi ai cazurilor confirmate;
– deciziei personale a pacienţilor internaţi de a se externa la cerere sau a persoanelor pozitive care refuză internarea şi care rămân în familie / comunitate, decizie care a generat până acum un număr de 6 focare de familie active, totalizând 26 cazuri pozitive;
– nerespectării recomandărilor de autoizolare la domiciliu a persoanelor contacte directe ale unor cazuri confirmate, ca urmare a ultimelor modificări legislative;
– nerespectării de către populaţia generală a regulilor de distanţare fizică, a celor de igienă personală, precum şi nepurtării măştii de protecţie, ori a utilizării acesteia în mod necorespunzator;
– accentuării gradului de mobilitate al populaţiei având în vedere sezonul estival.

În acest context, capacitatea unităţilor sanitare cu paturi desemnate de Ministerul Sănătăţii ca spitale suport Covid – 19 a fost depaşită, astfel că a fost necesară intervenţia Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa pentru organizarea transferului pacienţilor în unităţi similare din judeţele învecinate, care se confruntă la rândul lor cu o creştere a numărului solicitărilor şi al internărilor pentru tratament de specialitate.

Prin Ordinul nr. 1239 din 09.07.2020, ministrul sănătăţii a modificat Anexa 3 – lista spitalelor de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SarsCov2, a Ordinului nr. 555 din 2020, incluzând pe această listă, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa, Spitalul Orăşensc Găeşti, dar şi Secţia Recuperare Medicală a Spitalului Municipal Moreni.

Propunerea ca Spitalul Orăşenesc Găesti (cu excepţia Compartimentului de Primiri Urgenţe, radiologie, farmacie, dispensar TBC şi ambulatoriul de specialitate) să devină spital suport COVID, a fost fundamentată prin necesitatea asigurării condiţiilor de tratare sub supraveghere medicală, a pacienţilor confirmaţi SARS -CoV -2, forme asimptomatice şi usoare, precum şi prin faptul că structura funcţională a acestuia nu permite acordarea simultană a asistenţei medicale în regim de spitalizare continuă a pacienţilor COVID şi a pacienţilor non COVID, prin desemnarea parţială a unor secţii / compartimente destinate exclusiv bolnavilor confirmaţi pozitiv SARS- CoV- 2.

Personalul Spitalului Orăşenesc Găesti a fost dezinformat că activitatea compartimentului de primiri urgenţe va fi suspendată, fiind dirijată într- un corp similar celui de triaj epidemiologic, amplasat la intrarea în unitate, fapt cu care Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa nu poate fi de acord.

Specialiștii Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa au analizat structura functională a Spitalului Orăşenesc Găești şi au stabilit că se pot asigura circuite funcţionale separate pentru CPU, laborator de radiologie şi imagistică şi ambulatoriul de specialitate, aflate la parterul clădirii, cu intrări separate atât pentru CPU cât şi pentru radiologie şi ambulatoriu şi în acest sens va emite aviz favorabil pentru noua structură.

Menţionăm că pacienţii COVID vor fi investigaţi radiologic la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte.

Echipa Direcţiei de Sănătate Publică Damboviţa a identificat circuitele epidemiologice funcţionale necesare în vederea desfăşurării activităţii medicale suport COVID, astfel încât riscul de contaminare să fie eliminat:
– desemnarea zonei verzi destinate accesului şi odihnei personalului medical dedicat;
– zona galbenă destinată echipării/dezechipării personalului medical la intrare/ieşire/în /din zona roşie;
– zona roşie destinată exclusiv pacienţilor pozitivi;

Ca şi la celelalte unităţi sanitare suport COVID din judeţul Dâmboviţa, tratamentul pacienţilor COVID – pozitivi, forme uşoare sau asimptomatice va fi stabilit în baza unui protocol încheiat între Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte şi Spitalul Orăşenesc Găeşti, protocol ce va fi avizat de Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa.

În baza acestui protocol, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, prin medicii specialişti boli infecţioase şi pneumologie, va evalua fiecare pacient stabilind schema de tratament, urmând ca la nivelul Spitalului Orăşenesc Găeşti, personalul medical să supravegheze evoluţia bolii, conform unor criterii stabilite clar de Ordinul M.S. nr.555/2020.

Acelaşi ordin stabilește că asistenţa medicală a pacienţilor COVID forme asimptomatice şi usoare, poate fi asigurată cu medici de alte specialităţi decât boli infecţioase, medici rezidenţi sau medici voluntari de orice specialitate, supervizaţi de medici infectionisţi, cu obligaţia asigurîrii supravegherii asistenţei medicale timp de 24 h.

În concluzie, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa a avut şi are în continuare preocuparea permanentă în asigurarea asistenţei medicale pentru întreaga populaţie a judetului, dar în acest context epidemiologic, prioritratea numărul unu o reprezintă gestionarea epidemiei”, se precizează în comunicatul remis de DSP Dâmboviţa.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!