Connect with us

ACTUALITATE

Prețurile ne-au ars la buzunare în târgul de Zilele Cetății Târgoviște 2021

Publicat

pe

Pandemie. Mijește valul patru. Toamnă. Parcul Chindia. Soare. Fum de mici și de cârnați se înalță la cer, ca o ofrandă, alunecând pe lângă zidurile vechii Cetăți de Scaun a Țării Românești. Dinspre aleile ascunse de verdeață răzbat tot soiul de acorduri muzicale de la tarabele cu bunătăți. Fiecare cu muzica sa! E târg. Zilele municipiului. Comercianți, producători, meșteșugari, artiști chiar și gospodine cu talent și-au încercat norocul și anul acesta la Târgoviște. Concitadinii mei, la fel. Primii au experimentat noile prețuri de criză, umflate bine, iar ultimii, adică noi, muritorii din urbe, dacă ne putem ține cu buzunarul după ei. Sincer? Cu mare greutate. Pentru unii aproape deloc.

Episoadele de uimire la auzul și văzul prețurilor practicate s-au soldat, nu de puține ori, cu înjurături și alte tipuri de ocare. Comerciantul, de obicei tace. Nu este la el acasă și nu vrea să inflameze și mai mult atmosfera. Câte unul mai curajos emite replici de genul neutru. „Nu vă convine, nu cumpărați”. „Și noi o luăm scump” sau „ne-au luat chirie de ne-au rupt. Abia pe asta să o acoperim”…

Porneasc într-o misiune de recunoaștere pe aleea unde sunt etalate, să-ți încerce poftele, tot soiul de preparare culinare. Oamenii așezați la coadă și copii mici, agățați de părinți, dând ordine: „Vreau fripturică de pui, cartofi prăjiți, un cârnăcior și pâine d’aia caldă'”. Părintele își fremăta mâinile prin buzunare: „Stai să vedem”.

Mă uit la prețuri. Afișate pe un panou ceva mai la distanță. Privești la el ca la tabelul cu litere din cabinetul medicului oftalmolog. Totul e dat la suta de grame. Adică, aproape nimic. Fac calcul rapid c-am cât mi-ar ieși o fripturică. Am nevoie de două. În fața mea, cineva a comandat ceva asemănător. Mă bucur. Am posibilitatea să văd pe viu cam cât face. Vânzătoarea, trasă prin fum și plictis, se adresează celui care avea misiunea să perpelească preparatele de pe grătar: „Dă-mi fripturile lu’ domnu”. Le ia, le pune pe cântar… Omul cere și cartofi. Pâine. „Face 120 de lei”, sună, ca o decizie judecătorească, vocea comerciantei. Văd că persoana din fața mea se pierde un pic. Nu zice nimic. Pare tipul omului politicos, care de obicei ia în brațe formula „asta e”. Se mai caută un pic în buzunar… „Pot plăti și cu cardul”? Vânzătoarea scoate un oftat scurt: „Nu”. Bărbatul îi spune să le pună deoparte că merge să scoată bani de la un ATM și pleacă. Nu știu dacă se mai întoarce. Îmi vine rândul. Renunț instant la fripturi. Cer doar pentru nepoțel o frigăruie. Caut din priviri una mai mică. Vrea și cartofi. Cer doar 100 de grame. Vânzătoarea îi bagă în caserolă. Ai posibilitatea să îi numeri. Sunt vreo 12 feliuțe. Mă trezește din numărătoare cârciumăreasa: „Frigăruia face 32 de lei și cartofii – 6 lei. Mai vreți ceva”? Nu, zic eu, năuc.

Pornesc mai departe pe aleile parcului transformat într-un târg de lux. Pe la meșteșugari te uiți ca la muzeu. Prețurile sunt pentru protipendadă. E doar de făcut poze. Și pe la bananele jucării este jale. Nimic sub 20-30 de lei.

În zona cu comedii, mașinuțe electrice, plase de balans, îți vine să plângi… Lași 150 de lei în câteva minute. Vrea copilul să se plimbe cu mașinuța electrică – 20 de lei două minute. Trenulețul plictisit, 10 lei – două minute. Un pic mai ieftin la plasa de balans, 5 lei – 5 minute. Dacă vii cu doi-trei copii, te-ai scos.

Am uitat! Am trecut la copii fără să amintesc de must și vin. Și aici lume multă. Te uiți la teasc ca la circ. Vinul, scump. Mustul – 5 lei paharul potrivit sau 3 lei – unul mititel, de cuprinde trei înghițituri. Să mai vorbesc despre această vrăjeală numită târguri tradiționale? Poate nu ar mai trebui numite așa, ci expoziții cu posibilități de vânzare. Nici nu știi ce să mai crezi. Ori ce se vinde prin astfel de bâlciuri este foarte scump, ori noi suntem prea săraci. Poate. Încercăm la anul. Până atunci, punem bani deoparte cu mențiunea „pentru Zilele Cetății Târgoviște”.

Citește mai departe
Reclamă
2 Comentarii

2 Comments

  1. Nica Valeriu

    septembrie 10, 2021 at 11:28 am

    DA este ADEVARAT ce s-au întâmplat de Zilele Cetății.M-am plimbat dar NU am cumpărat absolut nimic !!!!

  2. tass

    septembrie 12, 2021 at 8:06 am

    evaziune fiscala grupa mare.nu bonuri,nu casa de marcat.preturi mai mari ca in super marchet.dar cel putin acolo dau tva.ul la stat.care mai repede sa ne tepuiasca.organele.dar cele competente ce au facut de aceste zile?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Modificări importante în ceea ce privește decontarea cheltuielilor de transport pentru elevi

Publicat

pe

Dan Alexandru Tică - inspector școlar general adjunct ISJ Dâmboviţa

Guvernul Ciucă a modificat, prin Ordonanță de Urgență, Legea educației în ceea ce privește decontarea cheltuielilor cu transportul pentru elevii școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu. Potrivit inspectorului școlar adjunct al ISJ Dâmboviţa, liberalul Dan Alexandru Tică, se va acorda o sumă forfetară în cuantum de 60 de lei/lună pentru distanța de până la 3 km, care va fi suplimentată cu 6 lei/km pentru distanțele mai mari.

„Pentru a exemplifica, în cazul unui elev care locuiește, să spunem, la 20 de kilomentri de școală, acesta va primi 60 de lei pentru primii 3 km la care se vor adăuga 6 lei pentru fiecare km dintre cei 17 rămași, rezultând un total de 162 de lei, bani pe care elevul îi primește înaintea achiziționării abonamentului. Pentru a înțelege creșterea realizată, până acum un elev ar fi primit 30 de lei pentru primii 3 km, la care se adăugau 3 lei pentru fiecare km în plus, în total 81 de lei.

Mai avem o situație, în care costul transportului este mai mare decât suma forfetară, iar în acest caz, această sumă poate fi majorată cu până la 100%, dar nu mai mult decât contravaloarea documentelor de transport. În acest caz, sumele se decontează pe baza documentelor emise de operatorii de transport”, explică inspectorul școlar adjunct Dan Alexandru Tică.

Potrivit modificărilor legislative, elevii care sunt cazați la internat sau care stau în gazdă au dreptul la decontarea a patru călătorii dus-întors/lună către localitatea de domiciliu, cât și a unei călătorii dus-întors în perioada sărbătorilor legale, pe baza documentelor de transport.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ACTUALITATE

„Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”, un film-simbol pe care nu ar trebui să-l ratezi!

Publicat

pe

Aseară. Cinematograful Independența din Târgoviște. O premieră cinematografică. „Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”. Un film impresionant, în care joacă și actorul Teatrului Tony Bulandra Târgoviște, Liviu Cheloiu. Spectatori mulți, dar nu destui! În vremurile Netflixului, este probabil greu să mai aduci omul în sala de cinema.

Totul pleacă de la o poveste pe care bătrânul comisar Popilian i-o relatează marelui sculptor Constantin Brâncuși, în preajma șantierului unde se înălța printre schele „Coloana Infinitului”. La final, comisarul pleacă alene, ca un vis, spre Poarta Sărutului, pregătindu-se să intre parcă într-o fantă a timpului…

Producătorii au numit pelicula a fi una istorică. Este prin esență, prin momentul dramatic surprins, prin relatarea unui eveniment unic, eroic, cu accente de patriotism. Dar, filmul nu este musai istoric, ci unul care prezintă mai multe ecuații existențiale. Tare de caracter, de nație, mult umor, ironie, moravuri, caracteriologie neaoș românească, tradiție, curajul acelea simplu, naiv. Naturalețea unei comunități care trăiește între arhaic și modern.

Eroismul născut din întâmplare și necesitate, tratat firesc, normal, ca o prelungire apărută brusc în existența de zi cu zi și căreia trebuie să îi faci față cu orice mijloace. Chiar improvizând! Vezi scena când toată suflarea orașului pune mâna pe armele uitate într-un depozit al muzeului orășenesc de vreo 40 de ani, de pe vremea războiului din 1877, și, fără nicio umbră de teamă, pornesc spre pod, pentru a opri intrarea în oraș a trupelor austro-ungare înarmate și echipate ca la carte.

Ba ca să fie complexul identității noastre complet, au luat cu ei și lăutarii. Nu să tragă cu arma, ci să cânte la instrumentele lor. Folclor, bineînțeles! Să audă nemții, printre șuierul gloanțelor, că românii au ieșit la bătălie, veseli, fără teamă, neabandonând firescul vieții, obișnuitul.

Nevoia i-a adunat acolo pe localnici, pe cercetașii în sufletul și trupurile cărora abia mijise adolescența. Eroismul lor este unul întâmplător, curat. A fost adus la pod și un tun. La fel de bătrân ca și puștile! Cu zgomotul lui, i-au speriat pe nemți. Ghiulele, lipsă!

Nu am mai văzut de mult timp un film românesc în care să fie concentrate atâtea forțe umane. Un film cu accente istorice nu poate fi realizat într-un apartament sau pe un colț de stradă sau de parc. Este nevoie de mai multe locații, figurație suficientă, decor adecvat, cazarmamentul necesar scenelor de război.

Filmul nu are un interpret principal. Un erou care duce greul de la început până la sfârșit. Aici, parcă întreaga comunitate se află în prim-plan. De la cercetași, la comisarul Popilian, oamenii din oraș, până la Fane Nebunu’ care se afla mereu cu polițiștii pe urmele sale. În final, și acesta, în mâinile nemților, unde a ajuns prin voia sa, pentru a-i abate pe cotropitori de la planurile lor, afișează o doză de patriotism…

Se poate identifica în film și o poveste de dragoste discretă, naivă, dar pe care nu s-a pedalat prea mult, pentru a nu exista o depărtare de tema centrală.

Un joc actoricesc impresionant l-au avut cei doi frați, Emanuel și Robert Cercelaru. Dezinvolți, netrădând nici un firicel de emoție. Erau din acea lume veche și îmbâcsită de metehne. Spirite libere, deschise, dornice de aventură. Așteptau războiul ca pe o curiozitate, ca pe o formă prin care poți consuma energia tinereții.

După film, în aplauzele publicului, pe scena de la „Independența” au urcat actorul Liviu Cheloiu, regizorul Silviu Tripăduș și frații Emanuel și Robert Cercelaru, care au interpretat, cu o naturalețe și o stăpânire de sine impecabilă, rolurile lui Grigore și Aristică. Băieți simpli, caractere modeste, chiar timizi. Nu afișau deloc dezinvoltura din film. Comportament tipic actoricesc. Când nu sunt acolo, în mediul și în aerul lor, unde se pot manifesta, sunt oameni tăcuți, care se strecoară discret prin viață și atât.

Regizorul Silviu Tripăduș și Liviu Cheloiu au povestit publicului despre „facerea” acestui film. Cum a pornit de la o poveste publicată într-o carte pentru copii din România anilor 70. Au dezvăluit câteva întâmplări inedite, comice, petrecute pe platou sau în locațiile de filmare. Tripăduș a mai spus că seria dedicată cercetașilor nu de oprește aici, vor mai urma altele.

Distribuția filmului
Liviu Cheloiu: Comisarul Popilian
Emanuel Cercelaru: Grigore
Robert Cercelaru: Aristică
Catalina Romanet: Polina
Daniel Nuță: Fane Nebunu’
Mihai Tuca: Crusher of Transylvania
Radu Botar: Dragoș Stroie
Regia: Sergiu Prodan și Silviu Tripăduș.

Urmărește programul pentru luna decembrie 2022 la Cinematograful „Independența” din Târgoviște și nu rata filmul „Gata oricând! – Eroii de la Podul Jiului”!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats