Conectați-vă cu noi

ADMINISTRAŢIE

Padina-Peştera, prima staţiune care se construieşte de la zero în România după 1989!

Publicat

pe

Arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa a organizat, astăzi – 4 octombrie 2019, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, însă am putea să ne ducem chiar şi mai mult în timp, o întâlnire informală cu reprezentanţii mass-media, plus că a ales o temă de interes: dezvoltarea Staţiunii turistice Padina-Peştera. Teodor Bâte, care este fiul fostului primar al municipiului Târgovişte, a punctat faptul că a avut acordul preşedintelui CJD şi că va permanentiza discuţiile de acest tip. Sperăm ca iniţiativa să nu se piardă pe drum, fiindcă este una foarte bună şi ne dă prilejul să transmitem către publicul cititor informaţii la care accesul nu este chiar facil.

Revenid la dezvoltarea zonei Padina-Peştera, trebuie să-i dezamăgim pe cei care, pornind de la declaraţiile pompoase ale unor oameni politici, şi-au imaginat că vom avea, peste noapte, o staţiune turistică în adevăratul sens al cuvântului. Potrivit arhitectului şef al judeţului Dâmboviţa, se preconizează ca, în următorii 2 ani, să fie gata Planul Urbanistic Zonal, adică legea după care se va construi în perimetrul Padina-Peştera. Termenul va putea fi respectat dacă nu vor apărea dificultăţi majore în procesul de avizare. În caz contrar, PUZ-ul va fi dat la gata mai târziu de a doua jumătate a anului 2021. A nu se înţelege că până în 2021 nu se va putea construi nimic, însă este clar că nu va fi o dezvoltare majoră!

În ceea ce priveşte imobilele existente, Direcţia Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa urmează să înceapă, în scurt timp, catagrafierea zonei Padina-Peştera, după care se va decide punctual, în funcţie de cum a fost sau nu respectată legislaţia în vigoare. Această etapă este una obligatorie în procesul de elaborare a Planului Urbanistic Zonal.

Cert este că trebuie acordată atenţie maximă PUZ-ului, fiindcă vorbim, după cum a spus arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa, de prima staţiune care se construieşte de la zero în România după Revoluţia din Decembrie 1989. Se pleacă de la stadiul de „greenfield” şi urmează să se ajungă la un „orăşel” cu 5.000 de unităţi de cazare (a nu se înţelege hoteluri şi pensiuni, ci camere), ceea ce înseamnă un maxim de 15.000 de turişti, care vor fi deserviţi de 3.000 până la 5.000 de angajaţi. Din nou atragem atenţia că nu se va ajunge aici peste noapte!

„Nu ne dorim să transformăm Padina-Peştera într-o zonă urbană. Ar fi o greşeală de strategie. Ne dorim o staţiune în care factorul principal să fie muntele. Nu vrem o staţiune specializată pe sporturi olimpice de iarnă. Vrem o staţiune turistică montană care să fie deschisă tot anul. Din punct de vedere urbanistic, rezultatele muncii pe care o facem acum se vor vedea peste 25-30 de ani.

Vrem să dezvoltăm un concept de staţiune verde. Pentru orice tip de subzonă funcţională (nota redacţiei: proiect individual, public sau privat), procentul minim de spaţii verzi va fi 51%, astfel încât elementul principal în Staţiunea Padina-Peştera să rămână muntele. Acesta este scopul principal al documentaţiei de urbanism pe care o elaborăm”, a spus Teodor Bâte – arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa.

ADMINISTRAŢIE

Revoltător! Administratorul gropii de gunoi de la Aninoasa a acceptat să primească deşeuri din alte judeţe!

Publicat

pe

Preşedintele Consiliului Judeţen Dâmboviţa, Alexandru Oprea, ne-a făcut nişte dezvăluiri interesane, din care reiese că interesul şi încălcarea legii, sfidarea cetăţeanului, dintotdeauna au mers mână în mână. Am aflat, acum oficial, ceea ce ştiam pe surse mai demult, că operatorul gropii de deşeuri menajere de la Aninoasa, care, nu de puţine ori, s-a văicărit că nu mai are unde depozita gunoiul, a acceptat, cu de la sine putere, să aducă în judeţul nostru, spre a fi puse la „păstrare”, deşeuri menajere din alte zone ale ţării. Luăm ca reper, deocamdată, dar vom efectua investigaţii în cest caz, Brăila.

Preşedintele Consiliului Judeţean a admis că este vorba de o încălcare gravă a contractului încheiat între operator şi ADI Salubritate, asociaţie coordonată de Marin Antonescu – fost prefect şi fost vicepreşedinte CJ, dar nu ne-a spus ce măsuri legale se pot lua împotriva celor care au comis fapta şi nici de unde sunt aduse deşeurile.

Singura solicitare a şefului judeţului a fost îndreptată către ADI Gunoi, să respecte clauzele contractuale, adică să rezilize contractul cu operatorul gropii de la Aninoasa. Credem că ar trebui un pic „smotociţi” şi funcţionarii de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI Gunoi, care au permis să fie adusă în judeţul nostru mizeria altora. Trebuie văzut clar care sunt motivele pentru care s-au închis ochii.

Ne mai întrebăm pentru ce se mai zbat mai marii judeţului să mărească capacitatea amplasamentelor pentru depozitarea deşeurilor de la Aninoasa şi Titu. Pentru a avea unde să fie descărcate gunoaiele aduse de pe alte meleaguri?

În concluzie, demersul primarului oraşului Titu, Traian Niculae, de a nu accepta în orice condiţii dezvoltarea gropii de gunoi de la marginea urbei pe care o administrează, este absolut normal. Aşteptăm reacţii de la instituţiile abilitate. Sperăm să nu se pună batista pe ţambal. Cazul este destul de grav şi îl vomm trata ca atare.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Preşedintele CJ Dâmboviţa refuză dur şi cu legea-n mână comenzile partidului!

Publicat

pe

Chiar dacă ne-am aflat la o conferinţă de presă organizată la Consiliul Judeţean, unde este normal să fie dezbătute doar probleme ce ţin de administraţie, am îndrăznit să-l întrebăm pe preşedintele Oprea şi câte ceva de prin cotloanele politicii locale. Nu de alta, dar partidul pe care îl reprezintă, PSD, nu a mai organizat o conferinţă de presă din vară şi suntem şi noi curioşi să aflăm ce se mai întâmplă prin ograda măturată din când în când de Rovana Plumb.

În ultimul timp, ne bazăm articolele doar pe surse, fiindcă, oficial, nu se comunică nimic. Tăcere de mormânt. Aşa că, domnul Oprea a fost tocmai bun pentru potolirea neliniştilor noastre, mai ales că nu prea se mai află în „prime position” în organizaţie.

Am aflat că Alexandru Oprea nu mai are nicio funcţie importantă de decizie în organizaţie. Este unul dintre cei 22 de vicepreşedinţi, un fel de normă. Nu se mai ocupă de comunicare şi nici nu ştim dacă mai este altcineva desemnnat să facă treaba asta. Mai nou, şefii de la partid sunt supăraţi rău pe el pentru că nu ar pune în practică, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, ales din rândul consilerilor PSD, deciziile luate în cadrul Biroului Permanent Judeţean. Adică, auzisem noi că pe la partid se hotărâse, prin vot, să fie desemnate anumite persoane pentru preluarea unor funcţii în administraţie.

Alexandru Oprea, dur, supus normelor, ne-a spus că el nu va duce niciodată la îndeplinire o asemenea hotărâre care sfidează legea. Şi ne-a trimis la Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea şi combaterea faptelor de corupţie. Ne-a indicat şi punctul cu pricina, respectiv art. 13 – „Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani”.

Alexandru Oprea a spus-o clar. Nu partidul sau altcineva poate decide asupra oportunităţii ocupării sau neocupării unui post la cabinetul demnitarului. Este strict apanajul său şi va face totul legal. Preşedintele CJ Dâmboviţa nu vrea să se repete la Târgovişte vreun scenariu tip Arad!

Citește în continuare

VINE-VINE, MOŞ CRĂCIUN

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT