De când cu războiul din Ucraina, cu multiplele facilități create de Uniunea Europeană agricultorilor din țara vânturată de război, fermierii români și nu numai ei, suferă. Solidaritatea, dusă uneori la cote nebănuite, fără a se cântări corect și ce rămâne în urmă, îi duce la faliment pe fermierii români. Regulile făcute la Bruxelles în beneficiul Ucrainei, la care se adaugă o serie de norme adoptate pe repede înainte, deși ar fi trebuit amânate până la încheierea conflictului militar din țara vecină, au adus sectorul agricol românesc într-o situație critică.

Deputatul PSD de Dâmbovița Marian Țachianu, chiar dacă este un reprezentant al partidului aflat la putere, nu s-a dezis de considerentele sale referitoare la agricultură și pericolul în care se află fermierii români. Demnitarul atrage atenția asupra toleranței extreme de care dau dovadă cancelariile Uniunii Europene cu agricultura Ucrainei, în detrimentul sectoarelor din statele UE. România, se pare, se află în fruntea țărilor care au de suferit cel mai mult. Spune Marian Țachianu că, deocamdată, responsabilii de la Bruxelles au rămas insensibili la doleanțele agricultorilor din România. Toate problemele ridicate de fermierii români sunt tot în coadă de pește. Adică, în diferite stadii de rezolvare, cu finalitate incertă.

După cum a precizat parlamentarul român, care știe cu ce se mănâncă agricultura, speranța a rămas la fermieri, la modalitățile prin care aceștia știu să înfrunte greutățile, știu să improvizeze și, până la urmă, să o scoată la capăt.

Comisia Europeană, pe lângă faptul că și-a arătat solidaritatea față de Ucraina prin acordarea de facilități de transport și comerciale la produsele agricole, punând în dificultate fermierii din celelalte state, nu renunță nici la codurile pentru bune condiții agricole și de mediu. Acele GAEC- uri cu numerotare largă. Spune deputatul Țachianu că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la solicitarea fermierilor români, a organizațiilor profesionale din domeniu, a propus, în cadrul Consiliul de Agricultură desfășurat la Bruxelles, prelungirea derogărilor de la implementarea cerințelelor pentru anul agricol 2024. S-a avut în vedere condiția privind rotația culturilor și obligația de a lăsa necultivată 4% din totalul suprafeței agricole destinate culturii.

„Propunerea României s-a bucurat de susținerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina, precum și faptul că impactul de mediu asupra acestei derogări este unul minim. Comisia Europeană urmează să analizeze propunerea ministrului român al Agriculturii în vederea aprobării acesteia.

S-a atras atenția asupra problemelor majore cu care se confruntă fermierii din Uniunea Europeană din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme, a inflației care a generat majorări greu de suportat de prețuri la imputuri.

S-a propus adoptarea unor măsuri pentru a reduce impactul negativ al tuturor acestor factori de risc, pentru a evita falimentul multor ferme din România. Se cunoaște faptul că posibilitățile de intervenție sunt extrem de limitate, iar pagubele suferite de fermieri sunt semnificative.

Mulți dintre fermieri sunt în pericolul de a nu mai putea să își continue activitatea, fapt ce reprezintă un risc major pentru securitatea alimentară a țării și a Uniunii Europene „, a mai precizat deputatul Marian Țachianu.

Unul dintre codurile GAEC, cel care se referă la abandonarea a 4% din terenul arabil, lăsarea acestei suprafețe necultivate, a fost privit cu uimire de fermierii români, obișnuiți să muncească, să frământe pământul, să nu-l lase cotropit de buruieni și indiferență. Dar este vorba despre o normă de mediu și nu ai decât să te supui.

„Dacă până acum ne luptam pentru eliminarea pârloagelor, a terenurilor necultivate, acum, când am reglat aceste lucruri, Uniunea Europeană vine și ne spune că 4% trebuie să rămână necultivat. Eu nu spun că nu sunt niște măsuri de mediu bune, dar aceste măsuri trebuie implementate de-a lungul timpului, treptat, nu, așa, dintr-odată, și nu într-o perioadă în care fermierii au probleme mari generate de prețul la imputuri foarte mare și foarte scăzut la cereale. Conducerea ministerului, organizațiile profesionale din agricultură au cerut amânarea acestor coduri pentru bune condiții agricole și de mediu. Din păcate, până în momentul de față, nu s-a reușit acest lucru”, a mai spus deputatul Marian Țachianu.

Parlamentarul crede că, acolo, sus, la pârghiile sistemului de decizie, sunt oameni nepregătiți, care nu au habar de problematica agricolă, de greutățile întâmpinate de fermieri. De aici, confuzia și regulile care sfidează concretul.

Urmărește Incomod Media și pe Google News