Asociația „ARTE 21 – Poveștile lumii” implementează în comunele Vârfuri și Valea Lungă, din județul Dâmbovița, în colaborare cu cele două administrații publice locale, Proiectul „Remix cultural între dealuri„, care are ca obiectiv revitalizarea și promovarea patrimoniului cultural local. Răspunde întrebărilor noastre despre acest proiect inovator dramaturgul Ovidiu Cioclov – președintele Asociației „ARTE 21 – Poveștile lumii”.

Reporter: „ARTE – Poveștile lumii” sună ca și cum v-ați gândit la proiecte culturale chiar dinainte să înființați asociația…

Ovidiu Cioclov: Chiar așa a fost. Eu sunt dramaturg. Scriu texte pentru teatru. Nu m-am apucat de foarte devreme, dar am reușit să și pun în scenă, să și câștig niște premii. În 2013, am înființat Asociația „ARTE 21 – Poveștile lumii”, cu scopul de a implementa proiecte culturale și artistice. La început însă, am mers pe altă direcție, pe proiecte cu caracter social și educațional, cu finanțare europeană, în cam toate zonele țării. Noi am fost cei care am scris cererile de finanțare și după aceea am ajutat la implementare. În general, au fost proiecte pe educație nonformală și proiecte sociale – spre exemplu, am înființat o creșă, în parteneriat cu o primărie din județul Ialomița, prima creșă în rural din județul Ialomița. Este unul dintre proiectele de care ne bucurăm cel mai mult. Ușor-ușor, am intrat apoi și în zona cultural-artistică. „Remix cultural între dealuri” este cel mai complex proiect cultural al nostru. Și mi se pare și cel mai intens. Aducem două lumi în contact. Aducem lumea artiștilor din București în contact cu comunitatea locală de aici. Și fiecare se îmbogățește. Nu este energie numai dintr-o parte, în sensul că și artistul care vine din București redescoperă natura, spațiile largi, se reconectează, adică este și el influențat.

Reporter: De ce „Remix cultural între dealuri” la Vârfuri și Valea Lungă? Cum ați ales această zonă?

Ovidiu Cioclov: Legătura noastră cu Vârfuri și Valea Lungă se cheamă Grupul de Acțiune Locală „Dealurile Sultanului” cu care am colaborat în trecut pe un proiect social în Provița de Sus, județul Prahova. L-am cunoscut atunci pe președintele acestui GAL, dl Fabian Rotaru, iar în momentul când a apărut oportunitatea de finanțare prin Administrația Fondului Cultural Național, am propus Proiectul „Remix cultural între dealuri”. Am găsit deschidere la cele două Primării, ne-a ajutat dl Rotaru, și așa am început toată această poveste. Ideea proiectului este să venim în rural cu artiști consacrați, să implicăm comunitatea locală, să folosim resursele de aici: poveștile oamenilor, tradițiile locale, emoțiile, evenimentele de viață – naștere, nuntă, botez etc.

Reporter: Ce a presupus munca de cercetare artistică în comunitate?

Ovidiu Cioclov: Am avut mai multe întâlniri de tipul focus grup, dar și discuții individuale cu oamenii cu veleități artistice din cele două comunități, cu meșteșugari din zonă etc. Am urmărit să obținem cât mai mult material documentar, fotografii, filmări, obiecte… Am purtat multe dialoguri și, atunci când descopeream o poveste interesantă, mergeam mai departe, la om acasă, în intimitatea lui… Spre exemplu, am discutat cu un domn Brezeanu, veteran de război. La 93 de ani scrie cărți. Are fiul sculptor. I-am intervievat pe amândoi în procesul nostru de documentare. De asemenea, am implicat și școlile. Am avut întâlniri cu profesorii, cu elevii. Pe copii i-am pus să-și deseneze satul, apoi ce lipsește în sat…

Reporter: Și ce lipsește în comunele Vârfuri și Valea Lungă, în viziunea copiiilor?

Ovidiu Cioclov: Un KFC, o fabrică de jocuri video. Au mai apărut în desenele lor doi fotbaliști: Ronaldo și Embape. Cu copiii, așa am documentat, sub formă de joc, altfel s-ar fi plictisit. Eu m-am bucurat foarte mult că au lucrat cu formele acestea de artă. I-am implicat 100%.

Reporter: Ce reacție au avut localnicii când au văzut că sunt băgați în seamă de artiști consacrați?

Ovidiu Cioclov: Inițial, prima întrebare pe care ne-o puneau era: Ce sens are? Le-am explicat că ne dorim să păstrăm memoria locurilor, astfel încât ceea ce se întâmplă acum să poată fi cunoscut și peste 20 – 30 de ani, nu să rămână un gol. Ușor-ușor, lucrurile s-au legat. Și-au dat seama că este bine să povestească, am reușit să intrăm în intimitatea dumnealor. De exemplu, în cadrul unor întâlniri de documentare, i-am pus pe oameni să scrie pe o coală de hârtie ce locuri din zonă le plac, o amintire… Apoi, începeam discuțiile și oamenii se deschideau de la sine. Sunt uneori învățați să se blocheze, să nu exprime partea asta de emoție. Sau să nu se lase duși de val. Asta este construcția oamenilor de aici. Dar, încetul cu încetul, au renunțat la barierele astea și au avut de spus foarte multe povești.

Reporter: De partea cealaltă, cum au primit artiștii ideea de a veni în acest colț de țară, pierdut printre dealurile din județul Dâmbovița, să lucreze cu localnicii pentru a face cunoscută zona?

Ovidiu Cioclov: Au fost foarte bucuroși, le-a plăcut. A fost ca și cum s-au încărcat cu energie. Au primit foarte bine proiectul. La artiști, există nevoia de reconectare cu natura, cu spațiile largi. În București, cumva te constrânge chestia asta. Natura îți redă dimensiunea. Adică, în București te încarci cu prea mult ego. Mergând în natură, îți dai seama de propria dimensiune. Și este bună chestia asta! Puțină modestie nu strică niciodată. Prin acest proiect, ne propunem să deconstruim forme și tipare bine împământenite, ca să le înțelegem și apoi să le punem în lumină, să le potențăm latura creativă. Vrem să dezvoltăm nevoia de cunoaștere și, de ce nu, nevoia de autocunoaștere. Arta este și autoreflexivă. Procesul acesta nu este ușor. Presupune să dai jos barierele, dar nevoia există. Și din partea artiștilor, și din partea comunității. Există nevoia de a vorbi, de a te descrie, de a-ți aminti, de a privi dintr-un alt unghi. Nevoia autoreflexivă, chiar dacă nu este verbalizată, există. Și, prin acest proiect, păstrăm memoria locurilor.

Reporter: Practic, toate aceste elemente etnografice, folclorice, tradiții, obiceiuri, povești de viață, povești fantastice pe care vi le oferă oamenii le adunați, le omogenizați și le retransmiteți?

Ovidiu Cioclov: Le reinterpretăm, în sensul că ele sunt forme fixe, structuri – precum dansul popular, care presupune o anumită mișcare de la care oamenii nu se abat… Și vine un coregraf și le arată că dansul este și despre altceva. Dansul este despre corpul tău, despre impulsul pe care-l simți… Și noi, prin Proiectul „Remix cultural între dealuri” reconstruim dansul popular, îl așezăm în componente și îl refacem cumva și dinspre om, să-l trăiască altfel, să-l înțeleagă, să-și înțeleagă propriul corp, să treacă peste anumite bariere. Cumva, reconstruim formula clasică, îi găsim punctele forte și o reconfigurăm. Cam asta facem în fiecare activitate pe care am inclus-o în proiect. Artistul vizual va face o instalație artistică. Când zicem instalație artistică, ne gândim la o structură, la un obiect. În arta contemporană, instalația artistică însă este alcătuită din videoproiectoare, lasere, din audio, din fotografii, este interactivă, este cu sunete, cu imagini, cu lumină… Artistul vizual va porni de la ceea ce am documentat în comunitate și va crea o instalație artistică modernă, exact cum vedem la muzeele de artă contemporană. Vom plasa instalația vizuală atât în Vârfuri, cât și în Valea Lungă, în căminele culturale. Vor fi practic niște spații muzeale, dar vii, interactive. Spre exemplu, te duci acolo, îți pui căștile, auzi povestea. Pe videoproiector ai o proiecție… Totul va fi integrat. Instalația artistică va fi însoțită și de o expoziție de obiecte, donate pentru o perioadă de timp de către localnici. Fiecare obiect va avea o descriere, dar nu ca la muzeu – o descriere tehnică. Va fi povestea din spate. De asemenea, avem în proiect și spectacole. De exemplu, pe 11 mai, venim cu unul pe partea de dansuri. Se va vedea atunci rezultatul interacțiunii coregrafului cu grupul local de dansatori. Din ce am văzut la workshop, nu este deloc ușor să treci de la dansul popular la altceva. Eu am crezut că, dacă îți place dansul și dansezi, poți să dansezi orice. Nu este așa! Este o muncă grea pe care o fac și dansatorii, și coregraful. Stau câte 4-5 ore pe zi, până la epuizare.

Reporter: Toate activitățile incluse în Proiectul „Remix cultural între dealuri” au la bază documentarea pe care ați realizat-o în cele două comunități?

Ovidiu Cioclov: Da. Pe baza documentării, urmează toate celelalte activități. Eu și colega mea, Vero Nica, vom scrie textul pentru doco-ficțiune, coregrafa Diana Dragu lucrează cu dansatorii pe dansurile tradiționale ale zonei, care sunt în final reconfigurate. O să avem instalația vizuală, însoțită de o expoziție de obiecte aparținând locuitorilor din Vârfuri și Valea Lungă, curatoriată de artistul vizual Andu Dumitrescu. El îi va da sensul total. O să avem și un material video la finalul proiectului. Pornind de la text, artista murală Alexa Lincu va realiza o pictură murală de cel puțin 20 mp, pe o clădire din centrul comunei Vârfuri. Vom avea doi performeri sau doi actori, încă nu am făcut selecția, pentru spectacolele-lectură. Modul acesta de a privi arta este cumva o alternativă la ceea ce oferă Valea Prahovei, cu care nu te poți bate. Noi ne adresăm unei nișe – iubitorului de artă contemporană, iubitorului de liniște, de natură. O să punem toate acestea pe o hartă culturală online, pe care o vom promova pe zona de public educat, care se va bucura să vadă o instalație artistică, o pictură murală. Vom amplasa și trei panouri-hartă aici, în zonă.

Reporter: Documentarea este finalizată. V-ați conturat deja ideea pe care veți merge în text?

Ovidiu Cioclov: Da. Sunt câteva lucruri pe care le voi scoate în evidență. Unu, că aici a fost zonă de petroliști și o întreagă cultură legată de petrol. Doi, că nu-i chiar o zonă rurală, nu au tradițiile pe care le-am găsit în alte comunități. Mi-au spus că nu au crescut cu balade și cântece bătrânești. Noi am crescut la sondă! Asta mi-au spus oamenii cu care am discutat. De exemplu, bunicul a fost sondor, fiul – inginer, tot sonde, iar nepotul, chiar dacă industria s-a dus, lucrează tot în petrol, dar în Germania, pe o platformă. Adică, cumva, cultura asta s-a păstrat. Ar mai fi o poveste despre cum mediul natural cucerește drumurile, le închide, dispar. Mai este apoi o chestie cu solul care curge tot timpul. Și asta mi se pare interesant. O legi de psihologie. Iarăși, este interesant că aici nu a existat CAP, adică și-au păstrat hotarele. Și asta arată o anumită cultură.

Reporter: Ați descoperit și legende ale locului care ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic?

Ovidiu Cioclov: Da. Despre comori ascunse. Mulți oameni din zonă chiar și-au luat detectoare de metale. Sunt tot felul de legende, că apare o flacără în locul unde au fost îngropate comori… Am mai descoperit și povestea avionului german care s-a prăbușit.

Reporter: După dumneavoastră, de ce ar trebui să vină un turist în zona Vârfuri – Valea Lungă?

Ovidiu Cioclov: În primul rând, pentru mediul natural, care este superb. Mai ales dacă vii din București, simți că respiri. Un turist ar trebui să vină aici pentru priveliște, pentru ce oferă natura în formă pură, pentru liniște, pentru gastronomia locală. În general, ar trebui să vină aici ca să se conecteze cu natura!

Reporter: Ce îi lipsește zonei Vârfuri-Valea Lungă din punct de vedere turistic și ar trebui să apară cu prioritate în următorii ani?

Ovidiu Cioclov: Din punctul meu de vedere, lipsesc traseele marcate. Adică, ok, ajung aici, dar poate că vreau să fac și puțină mișcare. Și, atunci, ar trebui să am niște trasee. Noi, la finalul proiectului, am putea să le indicăm autorităților locale trasee pe care să le marcheze.

Reporter: Oamenii cum i-ați simțit? Sunt dispuși la a investi în turism?

Ovidiu Cioclov: Sunt câteva locații deschise în zona aceasta. Nu multe, dar sunt. Nu știu dacă oamenii de aici sunt dispuși să facă turism, însă am înțeles că sunt cetățeni străini care își doresc asta. Spre exemplu, un francez a cumpărat o proprietate în zonă și vrea să facă un chalet…

Reporter: Când trebuie să fie finalizat proiectul „Remix cultural între dealuri”?

Ovidiu Cioclov: La sfârșitul lunii iulie 2024. Dar, ne dorim să-l extindem pe tot arealul Grupului de Acțiune Locală „Dealurile Sultanului”. Sperăm să obținem finanțare în toamnă, când va fi o nouă sesiune de depunere de proiecte. Vrem să venim cu o ofertă mai mare, care să ducă la un turism sustenabil. Oameni care să respecte natura, mediul, liniștea. Această zonă, care este relativ aproape de București, de Ploiești, de Târgoviște, poate fi o destinație turistică. Poate vor apărea aici și puncte gastronomice locale, pensiuni… Pe viitor, ar fi bine ca toate acestea să se regăsească pe harta pe care o creăm noi prin Proiectul „Remix cultural între dealuri”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Catedrala Mitropolitană Târgoviște

Joi – 2 aprilie 2024
Ora 17.30: DENIA CELOR 12 EVANGHELII
Ora 20.30: Binecuvântarea manifestării “Calea luminii”.

Vineri – 3 aprilie 2024
Ora 19.00: DENIA PROHODULUI DOMNULUI.

Sâmbătă – 4 aprilie 2024
Ora 23.45: SLUJBA ÎNVIERII DOMNULUI şi Sfânta Liturghie.

Duminică – 5 aprilie 2024
Ora 12.00: SLUJBA A DOUA A ÎNVIERII

Mănăstirea Nucet
Vineri – 10 mai 2024
Ora 8.00: SĂRBĂTOAREA IZVORUL TĂMĂDUIRII. După săvârşirea Sfintei Liturghii, va avea loc sfinţirea apei sau Aghiasma mică.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI TÂRGOVIŞTEI

Urmărește Incomod Media și pe Google News