Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Primăria Pucioasa vrea să dea în judecată Ministerul Sănătăţii

Publicat

pe

Revolta primarului oraşului Pucioasa, Constantin Ana, pornită de la faptul că unitatea spitalicească din oraş, care deservea peste 70.000 de cetăţeni din localităţile din nordul judeţului Dâmboviţa, a devenit peste noapte instituţie medicală suport pentru bolnavii de COVID-19, nu a trecut. Dimpotrivă, pare mult mai accentuată, iar edilul doreşte să pornească cât mai curând demersurile pentru reîntoarcerea spitalului din Pucioasa la atribuţiunile sale iniţiale şi normale, acelea de a răspunde nevoilor medicale pentru toţi cetăţenii din această parte a Dâmboviţei.

Mărturiseşte primarul social-democrat Constantin Ana că autorităţile locale nici măcar nu au fost consultate, întrebate dacă ar fi de acord cu această permutare generată de pandemie. Şi, spune edilul, ce a fost și mai grav, nici măcar nu au primit sprijinul promis. Ministerul Sănătăţii, condus de liberalul Nelu Tătaru, este considerat de către Constantin Ana cel mai mincinos minister pe care l-a cunoscut până acum. Cu excepţia a 600 de combinezoane de protecţie, afirmă edilul Pucioasei, spitalul nu a primit alt ajutor din partea ministerului de resort. Nici măcar nu a fost asigurat necesarul de cadre medicale!

În momentul de faţă, există 62 de persoane infectate cu coronavirus internate în spitalul de la Pucioasa. Acum şi aceşti pacienți, conform deciziei Curţii Constituţioanale, pot solicita externarea şi acordarea tratamentului la domiciliu. Măsura este aidoma unei săbii cu două tăişuri. Pe de o parte, respectăm drepturile cetăţeanului, dar pe de altă parte, pericolul ca alţi oameni să fie contaminaţi creşte simţitor.

„Nimeni nu ne garantează că, după 14 zile, respectivul pacient s-a negativizat. Nimeni nu ne poate garanta că, astăzi, pacienţii care se externează sunt suficient de serioşi şi suficient de responsabili, încât să stea acasă restul de zile, până când se connsideră că virusul nu mai este periculos”, a precizat Constantin Ana.

Pornind şi de la această realitate în care pacienţii vor solicita ieşirea din spital, iar unitatea va rămâne goală, edilul Pucioasei doreşte să iniţieze procedura de scoatere a spitalului orăşenesc din circuitul unităţilor suport COVID-19.

„Vrem să redăm corpul central pacienţilor. Avem 70.000 de oameni care, de patru luni, suferă, avem cetăţeni cu boli cronice care nu pot să beneficieze de un tratament corect din cauza faptului că spitalul nostru a fost total blocat. Consider că a venit momentul să tratăm mai serios, mai aplecat, această problemă, iar Spitalul Orăşenesc Pucioasa să redevină unitate medicală în adevăratul sens al cuvântului, să poată deservi tot nordul judeţului Dâmboviţa”, a declarat primarul Pucioasei.

Mai mult decât atât, Constantin Ana mai face o dezvăluire îngrijorătoare. Stocurile de materiale de protecţie s-au cam terminat și nici nu ar mai fi teste în judeţ.

„Am ajuns să ne jucăm de-a actul medical, în condiţiile în care Primăria Pucioasa a fost singura instituţie care a susţinut acest spital în toată această perioadă dificilă. Nu mai suntem dispuşi să cheltuim niciun ban. Avem probleme cu încasarea taxelor şi impozitelor locale, cât şi cu sumele pe care le-am cheltuit pentru finanţarea acestui spital şi pe care nu le-am recuperat. Nu mai suntem dispuşi să facem nici un sacrificiu. Am renunţat la prea multe investiţii de interes local pentru a susţine acest spital”.

Mai spune Constantin Ana că Pucioasa, în toată această perioadă cenuşie de pandemie, a rămas totuşi un oraş sigur. A existat un singur bolnav care s-ar fi infectat la secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte.

„Nu am avut niciun pacient din Pucioasa. Cadrele medicale de la spitalul nostru s-au comportat exemplar din punct de vedere al respectării protecţiei şi măsurilor de siguranţă. Nicio persoană nu s-a contaminat”, a mai adăugat edilul Pucioasei.

O altă problemă a fost generată de neseriozitatea factorilor de decizie din cadrul Ministerului Sănătăţii care, afirmă Constantin Ana, nu s-au achitat de obligaţiile ce le-au revenit. Practic, la începutul pandemiei, s-a hotărât ca personalul medical să fie cazat la un hotel din oraş, respectiv Complexul Ceres, pentru a nu mai merge acasă după consumarea programului de lucru. Plata pentru aceste servicii, a precizat primarul, a făcut-o administraţia publică, urmând ca, ulterior, Primăria să-şi recupereze banii, în mai multe tranşe, de la Direcţia de Sănătate Publică.

„Partea de cazare a fost rezolvată. Numai că surpriza a venit în momentul în care ni s-a comunicat verbal că Ministerul Sănătăţii nu este dispus să plăteasacă pentru hrana cadrelor medicale. Este vorba de aproximativ 100.000 de lei”.

Autorităţile Pucioasei au solicitat un punct de vedere oficial de la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, de la Ministerul Sănătăţi şi de la Ministerul de Interne. Răspunsul primit nu a fost unul mulţumitor şi nici nu demonstrează că situaţia invocată de primarul Constantin Ana va fi rezolvată. Tocmai de aceea, Primăria Pucioasa este hotărâtă să acţioneze în instanţă Ministerul Sănătăţii.

ADMINISTRAŢIE

Corbii Mari, model de transformare din temelii a unei comunități când ambiția merge mână în mână cu profesionalismul și dăruirea

Publicat

pe

Corbii Mari, o localitate aflată la margine de județ, dar nu departe de civilizație. Dimpotrivă! Am putea spune, după ce am străbătut, cu mare atenție la detalii, toate așezările care intră în componența acestei comune, că oameni de aici dispun de aproape toate elementele de infrastructură necesare pentru asigurarea unui confort urban. Și procesul de implementare a unor proiecte de interes comunitar nu s-a încheiat. La pupitrul de comandă se află tânărul primar Ionuț Bănică. Este deja la al treilea mandat de edil și lucrează neobosit pentru dezvoltarea socio-edilitară a localității.

Dacă a rămas ceva neschimbat în comună, ei bine, acesta este sediul administrației publice locale. Biroul primarului, micuț, undeva în stânga, cum intri în clădire. Un loc unde, ne-a mărturisit Ionuț Bănică, intră să își tragă sufletul când se adună de pe drumuri, unde își primește oaspeții și colaboratorii, unde pune la cale proiectele pentru prezent și viitor și, atunci când situația o impune, discută cu concetățenii săi. În rest, se întâlnesc prin sate. Se va gândi să construiască un sediu nou de Primărie, spune tânărul edil, abia atunci când va fi total mulțumit de ceea ce a realizat pentru comunitate, când cele mai importante investiții vor fi finalizate. Nu este o idee abandonată, dar nu-i momentul acum. Poate să mai aștepte.

Ionuț Bănică vrea mai întâi să construiască două școli în satele Grozăvești și Petrești, pentru cei aproximativ 400 de copii care trăiesc în cele două așezări. Va demola clădirile vechi și ridică altele noi. Bănică este un adept al noului, al modernului, al introducerii civilizației și confortului în toate componentele instituționale locale. De reținut! Pe teritoriul comunei Corbii Mari după reabilitarea și modernizarea Școlii din satul Vadu Stanchii, cu finanțare obținută prin Ministerul Dezvoltării – Programul „Școli Sigure”, și construirea unei creșe în satul Corbii Mari și a unei grădinițe cu program prelungit în Ungureni, vor funcționa 14 unități de învățământ preșcolar și școlar. Toate moderne! Pentru aceste două proiecte din urmă, ne-a spus primarul, a fost depusă documentația tehnică în vederea obținerii finanțării la ADR Sud Muntenia. Proiectele se află în procedura de evaluare. La Corbii Mari, pentru cine nu știe, funcționează și o școală profesională tehnică.

„Avem un parteneriat cu Arctic pentru pregătire operatori mase plastice și electricieni. Vin la școala noastră elevi din toată zona de sud a județului. Sunt active trei clase, una de a X-a și două de a IX-a. Absolvenților le vor fi asigurate locuri de muncă. Se încheie contracte cu elevii. Cine nu vrea să meargă la Arctic, se poate angaja oriunde în altă parte”, ne-a precizat primarul Ionuț Bănică.

De menționat că, în județul Dâmbovița, nu mai există o școală profesională care să funcționeze în mediul rural. La Corbii Mari este singura.

Actualul dispensar din Corbii Mari

În domeniul sănătății, în comuna Corbii Mari a fost construit, în centrul localității, nu un dispensar, ci un adevărat centru medical. Aici, funcționează două cabinete ale medicilor de familie, un cabinet stomatologic, s-a licitat un centru de prelevare probe de sânge și intenția primarului Ionuț Bănică este de a aduce și un medic cardiolog care să aibă contract cu Casa Națională de Sănătate. Se mai vrea crearea la Corbii Mari a unui centru de permanență. Documentația pentru realizarea acestui obiectiv a fost depusă încă din anul 2021. De asemenea, șeful administrației publice locale de la Corbii Mari intenționează să reabiliteze și să modernizeze și dispensarele medicale din satele Ungureni și Petrești.

Domeniul cultural face parte din acest „trio esențial” pentru o comunitate respectabilă, alături de educație și sănătate, iar Ionuț Bănică știe foarte bine acest lucru. Tocmai de aceea, în satul Ungureni, prin Compania Națională de Investiții, va fi construit un cămin cultural modern. Contractul de execuție a fost semnat, urmează să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

Pentru o bună comunicare cu cetățeanul, pentru a răspunde nevoilor oamenilor la capitolul eliberări documente, transmitere petiții și sesizări, la Corbii Mari va fi implementat un proiect de digitalizare a administrației publice locale. Prin acest proiect aflat acum în faza de licitație, se va realiza o platformă prin intermediul căreia cetățeanul va putea solicita și primi rapid, prin semnătură electronică, documentele de care are nevoie în vederea rezolvării anumitor probleme personale. De precizat că sesizările pe diferite teme locale se primesc fără să fie nevoie de semnătura electronică.

Proiectele de infrastructură mare, vorbim aici despre rețelele de apă, canalizare și gaze naturale, reprezintă elementele de bază ale confortului și civilizației, componente fără de care viața nu se poate derula la parametrii normalității, ai firescului european. Când a venit Ionuț Bănică la Primărie, a găsit totul vraiștea la acest capitol. Ionuț Bănică a fost calm, calculat, a abordat cu atenție întreaga problematică și, până la urmă, cu perseverență, cu mult tact, a scos-o la capăt. A găsit drumul corect.

Pentru satele Petrești, Bărăceni, Moara din Groapă și Vadu Stanchii, a inițiat un proiect care a fost depus pentru obținerea finanțării prin Programul Național „Anghel Saligny”. Investiția este una mare, cu o valoare de 3,2 milioane de lei. Urmează să fie eliberată autorizația de construire, după care va fi scoasă la licitație execuția lucrărilor. Lungimea acestui sistem de canalizare este de 37 km.

În satele Ungureni și Satu Nou, rețeaua de canalizare este edificată printr-un proiect cu finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), derulat de Campania de Apă Târgoviște-Dâmbovița. Valoarea investiției este de 7,6 milioane de euro. Pentru satele Grozăvești și Podu Corbencii, a fost depus un proiect pentru obținerea finanțării prin Administrația Fondului de Mediu.

Problema apei potabile a fost rezolvată în comuna Corbii Mari, ne-a informat primarul Ionuț Bănică. Întrega rețea de alimentare cu apă potabilă a fost finalizată și urmează să fie predată Companiei de Apă Târgoviște-Dâmbovița în vederea exploatării.

Comuna Corbii Mari, în viitorul foarte apropiat, va dispune și de sistem de distribuție gaze naturale. Un obiectiv pentru care primarul Ionuț Bănică a luptat cu toate forțele. Printr-un parteneriat cu localitatea Odobești, s-a reușit obținerea finanțării prin Programul Național „Anghel Saligny”.

„Avem studiul de fezabilitate realizat. Se lucrează acum la obținerea avizelor și la licitația de concesionare pentru operator și autorizația de construire. Am format Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „CMO Gaze Naturale”. Era necesar pentru a obține finanțare și pentru a derula lucrarea. Este un proiect comun. Inițial, am încercat separat, aveam chiar și avizele obținute. Nu am putut obține finanțare în acest mod. Acum, realizăm un obiectiv comun. Cele două primării trebuie să vină cu cofinanțare la acest proiect”, ne-a spus primarul Ionuț Bănică.

Valoarea totală a investiției este de 64 de milioane de lei. Există suficiente speranțe ca în 2026 să fie demarate lucrările de construcție a rețelei de gaze naturale în Corbii Mari și Odobești.

Pentru a menține întreg teritoriul comunei care este destul de vast curat, în ton cu normele de protecție a mediului, la Corbii Mari, primarul Ionuț Bănică va realiza un centru de aport voluntar. Se lucrează intens pentru materializarea acestui proiect.

Proiect centru aport voluntar deșeuri

Centrul de aport voluntar va fi construit în apropierea satului Petrești. Finanțarea pentru acest obiectiv care va deservi numai locuitorii comunei Corbii Mari este asigurată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul de execuție este de 5 luni. Cetățenii nu vor plăti nicio taxă pentru a aduce deșeurile, altele decât cele preluate săptămânal, în acest centru.

„În localitatea noastră mai sunt zone sensibile, oameni care nu respectă normele, încă se mai depozitează gunoaie aiurea, în ciuda sistemului de colectare care este pus la punct. Sperăm, odată cu realizarea acestui centru, să îi determinăm să nu mai ducă deșeurile pe câmp, să nu mai altereze mediul natural. Oricum, pentru îndreptarea acestor obiceiuri urâte, am organizat acțiuni de control împreună cu Garda de Mediu și Poliția. De asemenea, am avut și campanii de curățenie. Sunt convins că, până la urmă, o vom scoate la capăt. Îi vom determina pe toți cetățenii să respecte legea, să respecte natura. Acest centru de aport voluntar este deosebit de important în tot acest proces de eradicare a fenomenului de aruncare aiurea a deșeurilor din gospodărie”, a adăugat primarul Ionuț Bănică.

La Corbii Mari vor fi reabilitate parcurile din satele Corbii Mari și Ungureni. Va fi schimbat mobilierul, sistemul de irigat și de iluminat al aleilor. Finanțarea acestui proiect este asigurată prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Execuția se află în procedura de licitație.

Edilul de la Corbii Mari a inițiat și un proiect pentru construirea unui parc în satul Petrești. Finanțarea acestui loc de odihnă și recreere, care se va desfășura pe o suprafață de 2 hectare, va fi asigurată prin ADR Sud Muntenia.

Ne-a mai spus Ionuț Bănică că, tot prin ADR Sud Muntenia, se va derula și un proiect de restaurare a Bisericii „Sfânta Treime” din satul Corbii Mari, monument istoric de clasa A, aflat în imediata apropiere a Primărie. Proiectul se află în faza de evaluare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ADMINISTRAŢIE

71,46% din bugetul CJ Dâmbovița pentru 2025 merge la secțiunea dezvoltare

Publicat

pe

Proiecte importante pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Dâmboviţa de astăzi, 21 martie. 41 la număr. Aleșii, prezență majoritară. Vot, la fel. Nu abțineri, nu împotrivă. Nu comentarii, interpelări, luări de poziție. A existat o singură bulă de tensiune, ce ține de măruntaiele politicii. Propunerea venită din partea consilierilor AUR, prin vocea alesului Sorin Sandu, de a fi nominalizat ca membru al Autorității Teritoriale de Ordine Publică a colegului Florin Petcu, fost ofițer superior de poliție, a căzut la vot, nu a fost îmbrățișată de majoritate. Ei, așa este în politică! Astfel de procedee se întâmplă la toate casele mari. În rest, armonie, așa cum este bine să se întâmple atunci când se dezbat problemele de importanță majoră pentru comunitate.

S-a votat la unison pentru achiziția de dotări necesare Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcției Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor. Maestrul Florin Georgescu, managerul Centrului Județean de Cultură, a prezentat Programul minimal de acțiuni culturale ce urmează să fie organizate în anul în curs, solicitând aprobarea sumelor necesare desfășurării acestora. Vorbim de o multitudine de evenimente cultural-artistice cum puține se întâmplă în țară, care alcătuiesc o cunună în jurul celei mai mari manifestări desfășurate în Dâmbovița – „Zilele Județului”, în perioada mai – iunie 2025.

Nu au lipsit nici proiectele de hotărâre privind asocierea Consiliul Județean Dâmbovița cu mai multe unități administrativ-teritoriale, în vederea implementării unor proiecte prin Programul Județean de Dezvoltare Locală. Aici, președintele Corneliu Ștefan a vrut să atragă atenția primarilor care vor sprijin pentru realizarea unor investiții de interes local, dar uită apoi să se achite de partea lor de responsabilitate financiară. A dat de înțeles șeful administrației județene că edilii care nu sunt serioși nu vor mai beneficia de sprijin din partea CJ Dâmbovița.

Și, evident, unul dintre cele mai importante capitole ale ședinței ordinare a Consiliului Județean Dâmbovița de astăzi l-a reprezentat aprobarea bugetului. După cum a precizat Corneliu Ștefan, 2025 este un an dedicat investițiilor și dezvoltării. Un procent de 71,46% din bugetul CJD merge pentru dezvoltare, cu 31,42% mai mult decât în 2024. Doar 28,54% este destinat funcționării instituționale.

Sunt continuate investițiile de modernizare a infrastructurii din sănătate, educație, căi rutiere, turism și sport. Merge înainte proiectul privind construirea unui spital de Pediatrie la Târgoviște, un deziderat important al președintelui Corneliu Ștefan, extinderea Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență, reabilitarea clădirii Secției de Tratamente Recuperatorii și cea a Pavilionului Administrativ al aceleiași unități spitalicești. Totodată, președintele Consiliului Județean Dâmbovița dorește edificarea parcării supraetajată din curtea Spitalului Județean de Urgență Târgoviște. Vor fi alocate fonduri pentru reabilitarea și modernizarea imobilului Serviciului Public de Ambulanță Dâmbovița și cel al Ambulanței din Moreni. Activitatea internă a spitalului târgoviștean va fi digitalizată. Clădirea care adăpostește Secția Boli Infecțioase va intra într-un program de creștere a eficienței energetice.

La capitolul infrastructură rutieră, merg înainte cu pași repezi proiectele privind centura ocolitoare a orașului Găești, centura ocolitoare a orașelor Pucioasa și Fieni, inelul 2 de centură al municipiului Târgoviște, centura ocolitoare a municipiului Moreni și centura ocolitoare a orașului Titu, precum și dezvoltarea infrastructurii de transport județean prin modernizarea DJ 712 Pucioasa – Brănești – Vulcana-Pandele – Șotânga – Târgoviște, DJ 720C , Gura Ocniței – Ocnița și DJ 720A, Gura Ocniței – Adânca – Bucșani – Mărcești – Finta – Postârnacu – DN 1A. Reabilitarea și modernizarea DJ 724 Malu cu Flori – Pucheni.

La capitolul educație, CJ Dâmbovița intenționează să achiziționeze microbuze electrice sau hibride pentru elevii din localitățile județului. Totodată, continuă dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din județul Dâmbovița. Bibliotecile vor deveni adevărate Hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale.

Consiliul Județean Dâmbovița merge înainte cu dezvoltarea domeniului schiabil „Cocora” din Stațiunea Peștera – Padina din Munții Bucegi. De asemenea, se lucrează intens la complexul sportiv „Dâmbovița Arena”.

Clădirea Palatului Administrativ din centrul municipiului care adăpostește Consiliul Județean, Instituția Prefectului și alte servicii deconcentrate, va intra, după zeci de ani, într-un amplu program de consolidare, reabilitarea și modernizare.

„Vom continua Programul Județean de Dezvoltare Locală, prin care vom sprijini proiectele importante ale administrațiilor locale din județ. Nu împărțim județul pe culori politice, nu am făcut-o niciodată! Pentru ca Dâmbovița să se dezvolte este nevoie să facem echipă bună cu fiecare primărie din județ, să lucrăm împreună, iar rezultatele muncii noastre să se vadă în fiecare comunitate dâmbovițeană”, a precizat Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite